Comemorare, pretenţii şi înţelegere… sau nu!

modelmic

 

Azi e 15 martie, ziua maghiarilor de pretutindeni, ocazie cu care în Ardeal au loc manifestări ale conaționalilor noştri. Nimic mai firesc, ungurii îşi comemorează eroii Revoluţiei Ungare din 1848-1849. La fel de firesc e să strige lozinci care nu au nimic în comun cu această comemorare. Adicătelea, atunci când ungurii strigă şi cer autonomia Ardealului şi în discursurile ultranaţionaliste îndeamnă pe faţă la violenţe , ei bine, atunci parcă se schimbă datele problemei. Or fi uitat dragii de ei, unguraşii, de Ip şi Treznea, de masacrul celor 243 de români ? Sau poate nu au uitat de evenimentele din 1990 de la Tîrgu Mureş, că sînt mai aproape de noi, atunci când pe toate televiziunile, Mihăilă Cofariu era prezentat o biată victimă maghiară a violenţei românilor!…

Cum să uite românul de Ciumărna din Sălaj , în 8 septembrie 1940, unde ungurii au ucis 11 români, la Moisei – Maramureş, 14 octombrie 1944, trupele maghiare aflate în retragere au masacrat 29 de români, cum nu uită nici evreii că la 17 septembrie 1944, jandarmi maghiari şi localnici unguri,au ucis 126 de evrei în Sărmaşu, iar printre evreii ucişi se aflau 43 de copii şi 52 de femei!

Nu uită românul nici de Hărcana-Turda, unde ,tot în septembrie 1944, trupele maghiare au ucis cu bestialitate prin împuşcare 19 români, din care 12 copii ! Să vă mai dau exemple de localităţi româneşti unde ungurii au ucis români, nu e necesar, românii din Ardeal îşi cunosc istoria, ungurii nu prea o cunosc, altfel ar şti de Cerişa, Mara, Breţcu, Mureşenii de Câmpie,Zalău, Huedin , Zăbala,Camăr, Aghireş, Scutard,Tărian, Cătina, Răchitiş, Şincai, Gădălin, doar câteva localităţi ardelene, unde ungurii au ucis români !

Şi acum , ce să vezi, ungurii vor autonomie! Şi nu numai, vor eliberarea din puşcărie a ungurului, ăla din 64 de Comitate, „patriotul ungur” care în 2015 intenţiona să arunce şi el, puţin, o bombă artizanală între români, chiar de 1 Decembrie ! Pe instituţiile româneşti din secuime, româneşti, să ne înţelegem, fâlfâie drapele ungureşti sau secuieşti, timp în care autorităţile noastre dorm şi nu respectă legea, legea aia a noastră, care, obligatoriu, trebuie să fie şi a lor!

Dacă ungurii au pretenţii la Ungaria Mare, să o facă unde vor, mai puţin pe pământ românesc! Şi e mare păcat să încerce ceva cu violenţă, nu de alta, dar îi bat românaşii cu doar două batalioane de moldoveni! Şi parcă nu ar fi prima dată…

 

Adi NICA

 

Foto: ziuadecj.realitatea.net

 

Stiri similare

1 Comentariu

  1. zero

    Este perfect adevarat.
    Doar că ai omis masacrele horthyste de la Luduş, Nuşfalău, Cerişa, Marca, Tărian, Viseu de Sus – Dosu Taului, Breţcu, Mureşenii de Câmpie, Mihai Bravu, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmăşd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireş, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiş, Şincai, Turda, Ozd, Gădălin … şi multe altele,
    în care “respectabila” armată ungară (jandarmi) a masacrat civili, în special femei şi copii, în intenţia de a determina prin teroare şi atrocităţi un exod al populaţiilor conlocuitoare nemaghiare, atât în toamna anului 1940 cât şi după 23 August 1944.
    În complicitate cu unii etnici unguri locali. Dar nu cu toţi.
    Apoi (în ianuarie ’45) a urmat deportarea şvabilor sătmăreni (5.000), a saşilor transilvăneni (30.000) şi a şvabilor bănăţeni (33.000), ridicaţi de la casele lor de patrule militare mixte româno-sovietice şi duşi în URSS, unde 15-20% au murit.
    Se pare că ruşii au tolerat crimele ungurilor împotriva populaţiei civile pe teritoriul românesc, fără să-i deporteze.
    De ce oare?
    Doar pentru că Ungaria se afla sub ocupaţie germană totală iar România nu?

    Raspunde

Lasa un raspuns lui zero Anuleaza raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei