Deputatul independent Remus Borza explică detaliat ce a generat criza energetică la Complexul Energetic Oltenia

 Borza

„Lipsa investițiilor urcă prețul energiei“, consideră parlamentarul Remus Borza, omul care a reușit să repună pe picioare compania strategică Hidroelectrica, după intrarea acesteia în insolvență. Remus Borza este cunoscut încă din anul 2012, atunci când statul român a decis să aprobe intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, iar avocatul a fost numit administrator judiciar.

Până în acel moment, Borza era cunoscut în mediul avocaţilor, şi al lichidatorilor. Borza este un personaj exotic, pătimaș în profesionalismul său, pe care am avut ocazia să-l ascult în mai multe rânduri pe vremea în care se ocupa de destinele companiei UCM Reșița, vorbind mai mult decât oricine, dar care a demonstrat consecvență și disciplină prin acțiunile inițiate de-a lungul anilor, nelăsând să-i scape nimic din vedere, administratorul judiciar care a reuşit să ţină pe linia de plutire Hidroelectrica, în condiţiile în care compania era înconjurată de şacali, care mâncau din banii companiei. Dincolo de frazele lungi și uneori presărate cu termeni pretențioși pentru simplul auditor și muncitor din hală, Borza ar putea fi definiția neo-patriotismului românesc.

Într-o perioadă în care mulți nu aveau curajul să rostească decât șușotit numele unor băieți deștepți precum Buzăianu, D.I.P. sau David, Remus Borza a avut curajul să taie toate contractele băieţilor deştepţi, s-a dus în instanţă cu ei şi a câştigat. A scos Hidroelectirca din insolvenţă, a rambursat toate datoriile către bănci, ceea ce a stârnit mânia băncilor, pentru că acestea câştigau foarte mult din creditarea Hidroelectricii.

Pe parcursul administrării Hidroelectrica a făcut o greşeală, întrucât casa lui de avocatură a reprezentat Hidroelectrica în dosarele din instanţă, ceea ce a fost considerat de către judecători conflict de interese, şi a primit 3 ani de închisoare cu suspendare.

În administrarea Hidroelectrica, a înfrânt sindicatele şi a reuşit să facă o restructurare, atât operaţională, cât şi financiară. Despre situația de criză de astăzi de la Complexul Energetic Oltenia și cauzele care au produs-o, deputatul independent Remus Borza a declarat:

Prelungirea grevei minerilor de la Complexul Energetic Oltenia riscă să declanșeze o criză fără precedent în sectorul energetic național. Ca urmare a epuizării stocului de cărbune, un grup energetic de 330 MW de la Termocentrale Rovinari a fost închis. Prezent la Târgu-Jiu, ministrul Anton le-a promis minerilor o creștere a salariilor cu 1.000 lei. Asta înseamnă peste 100 milioane lei în plus la fondul de salarii pentru o companie care, în ultimii cinci ani, a înregistrat pierderi de peste 2 miliarde lei. Refuzând restructurarea de personal, optimizarea de costuri și retehnologizarea, statul condamnă CE Oltenia la faliment. Creșterea de peste patru ori în ultimul an, de la 5 la peste 20 euro certificatul CO2, va grăbi și mai mult acest deznodământ.

Este o situație neplăcută, dar care nu ar trebui să ne surprindă, pentru că vorbim de aceeași stare de lucruri în ultimii 30 de ani în sistemul energetic național. Toate guvernele României de după 90 au avut un complex față de zona de minerit. Politicile populiste și protecționiste pe această zonă au costat România peste 10 miliarde euro. Dacă în anii 90 restructuram, eficientizam și retehnologizam sistemul energetic, mai ales pe zona de minerit, România ar fi pierdut mai puțin și acum am fi avut capacități de producție noi. Cert este că, în 30 de ani, nu s-a tăiat panglica la nicio capacitate de producție de energie electrică de mare putere. Sigur că există excepții, însă ele vin exclusiv din zona privată,cea mai reprezentativa investiție noua fiind a celor de la OMV PETROM care în 2012 au pus în funcțiune, la Brazi, o centrală pe gaze în ciclu combinat de 860 MW.

În fiecare an din ultimii zece, am avut vârfuri de consum în ianuarie și implicit de preț în piața de energie. Chiar dacă în PZU, zilele acestea, s-a tranzacționat megawatul cu peste 600 lei, nu am atins maximul istoric din ianuarie 2017, când un megawat în piața spot se vindea cu 651 lei. Acum am ajuns la un preț de 635 lei. În perioada geroasă, crește mai ales consumul casnic pentru încălzirea locuințelor. Dar asta se întâmplă de când lumea și pământul. Chiar și înainte de 89 existau aceste vârfuri. Sigur, în ultimii 30 de ani, România a pierdut, ca urmare a închiderii unor mari capacități industriale energofage, 30 milioane MW în consum anual.

Cei 13.000 de salariați de la Oltenia trebuie să înțeleagă că nu sunt lucrători la un butic care vinde biscuiți, la colț de stradă, ci sunt angajații unei companii strategice pentru statul român și pentru siguranța sectorului energetic. Ei mai trebuie să înțeleagă că, odată declarată ilegală greva de către Tribunal, riscă să suporte toate consecințele, inclusiv pierderile de 15 milioane lei pe care societatea le înregistrează zilnic. Hidroelectrica poate să compenseze, dar nu în totalitate, deficitul de producție generat de CE Oltenia. Dunărea a înregistrat un debit de 4000 de mc/s.Gradul de umplere în lacuri e de 51%,ceea ce îi va permite să uzineze mai mult. Am vorbit de dimineață cu directorul general și chiar i-am recomandat acest lucru. Crescând producția de energie în ianuarie raportat la prețurile din piață, Hidroelectrica își va putea maximiza profitul. Prognozele meteo sunt optimiste, anunță o încălzire a vremii. Asta înseamnă implicit o scădere a consumului, precum și creșterea rezervei de apă din lacuri, ca urmare a topirii zăpezii extrem de consistente. Stratul de zăpadă generos va duce la umplerea lacurilor în lunile martie-aprilie, ceea ce îi va permite Hidroelectrica uzinarea unor cantități suplimentare de apă. Ceea ce nu va putea compensa Hidroelectrica o va face importul de energie. În cele trei piețe – Ungaria, Cehia și Slovacia – cu care România este cuplată, prețul energiei este cu până la 50% mai scăzut decât la noi. Acesta este și motivul pentru care importăm între 500 și 1.600 MW zilnic. Nu ar trebui să ne facem griji, câtă vreme prețul energiei din import este mai mic decât prețul energiei de pe piața internă.

Odată cu încălzirea vremii, vom ieși din vârful de consum și implicit prețurile se vor tempera. Un aport semnificativ în producție îl vor avea și cei 4500 MW instalați în fotovoltaic și eolian, care, în ultima lună, din cauza condițiilor meteo, nu au prea produs energie. Dacă azi vorbim de prețuri în PZU de peste 500 lei megawatul, din februarie vom vorbi de un preț mediu în piața spot sub 300 lei.

Explozia prețurilor energiei în PZU este și efectul unui comportament speculativ al principalilor jucători din piață: producători, furnizori și consumatori de energie. În toată lumea, piața spot e o piață reziduală, o piață penalizatoare. Doar în România a devenit o piață angro. Eu am recomandat, încă din 2012, ca toți participanții la piață să se securizeze prin încheierea unor contracte pe termen lung. Mulți nu au înțeles acest lucru și azi plătesc un preț de 500 lei/mwh, în loc să plătească in jur de 200 lei/mwh.

Marea problemă a sistemului energetic național o reprezintă lipsa investițiilor în capacități noi de producție și în retehnologizarea celor existente. Statul, în ultimii ani, a luat cu ambele mâini profitul companiilor pe care le controlează. Luând în mai 90% din profitul companiilor și în octombrie-noiembrie naționalizând disponibilul bancar al companiilor energetice, nu ar trebui să ne surprindă avariile tot mai dese din sistemul de transport energie administrat de Transelectrica sau faptul că avem peste 8.000 MW indisponibilizați ca urmare a unor reparații planificate ori accidentale, a conservării sau a lipsei autorizațiilor de mediu. Marii producători de energie, Hidroelectrica, CE Oltenia sau CE Hunedoara, operează capacități de producție cu ciclu de viață expirat sau chiar cu o vechime de două ori mai mare decât durata medie optimă de exploatare, unele grupuri – hidro sau termo – având și peste 60 de ani de funcționare. Dacă statul nu va înțelege această nevoie de retehnologizare și de punere în funcțiune de noi capacități de producție a energiei electrice, problemele din sistemul energetic se vor acutiza cu fiecare an“.

Borza a preluat cu firma sa de insolvență compania UCM Reșița încercând să o aducă pe linia de plutire, dar recunoscând că uzina reșițeană are o dependență sinucigașă față de Hidroelectrica. Să nu uităm că 70% din echipamentele Hidroelectrica sunt de proveniență UCM Reșița.

Borza a avut o inițiativă transmisă Guvernului prin care dorea să transforme creanțele bugetare în acțiuni. „Dacă vom converti creanțele bugetare în acțiune, statul redevine acționar, vorbim de o renaționalizare. 99,98% din acțiunile UCM Reșița sunt în mâinile lui Bogdan Buzăianu. Convertind acea creanță, statul redevine acționar cu 100% pentru că îi diluează participația lui Buzăianu, privatizează 30-40% din UCM Reșita, vine pe bursă și capitalizează UCM Reșița pentru retehnologizare și iată cum salvăm o companie fanion a industriei europene. E o unitate reprezentativă pentru industria din Europa, mai ales pentru România. Este un producător foarte bun de echipament hidroenergetic. Evident că trebuie salvat.”, declara în urmă cu 2 ani Remus Borza.

Și mai știm un lucru: atunci când și-a încheiat misiunea la UCM Reșița, unii șefi sau „șefuți“ și-au frecat palmele de bucurie că au scăpat de ochiul atent al lui Borza… Dar nu se știe până când au scăpat…

Sergiu TABAN

 

Stiri similare

3 Comentarii

  1. GEORGE

    Borza are partial dreptate. Retehnologizarea insa , se face cu bani. El a fost cel care a stopat retehnologizarile la Hidroelectrica, in perioada cand a fost administrator judiciar.
    Si mai este ceva, cei ce gestioneaza Ministerul Energiei de vreo 5 ani , sunt colegii dumnealui din ALDE.
    E un om dedicat , un om priceput, dar trebuie sa fie la locul potrivit !

    Raspunde
  2. EL

    Problema se pune gresit; trebuia data o lege cu privire la productia de energie electrica cu ajutorul panourilor fotovoltaice,trebuia data in mileniul trecut, de ce se tot amana oare!?, adica trebuie obligati distribuitorii sa preia aceasta energie, in Germania se produce o asa de mare cantitate de asfel de energie ca nu au ce face cu ea, anul asta se va da o asfel de lege, dar parca vad ca nu vor fi bani pentru punerea in practica, dar au bani sa subventioneze termocentralele…

    Raspunde
  3. zero

    “În cele trei piețe – Ungaria, Cehia și Slovacia – cu care România este cuplată, prețul energiei este cu până la 50% mai scăzut decât la noi … Nu ar trebui să ne facem griji, câtă vreme prețul energiei din import este mai mic decât prețul energiei de pe piața internă.” declara … Remus Borza.
    Ba ar trebui să ne facem mari griji!
    Există “şacali” care cumpără energie din Ungaria, Cehia şi Slovacia (preţ cu până la 50% mai scăzut) şi o vând românaşului de rând la preţ dublu.
    Dar (cică) nu ar trebui să ne facem griji pentru hoţii organizaţi … juridic.

    Raspunde

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei