Gândește ce spui și nu spune ce gândești – rețeta de succes a unei societăți ratate

gandește ce spui

De cele mai multe ori, a spune ce gândești este echivalentul izolării sociale ireversibile. Exprimarea unei frânturi din adevărul absolut, în orice mediu social, este o formă de sinucidere latentă a propriei tale existențe. Și asta pentru că tuturor ne place să ocolim realitatea ce ne înconjoară și preferăm să spunem ceea ce își doresc interlocutorul sau interlocutorii noștri să audă.

Privind dintr-o perspectivă mai largă societatea în care trăim, am observat, de foarte multe ori, că atunci când dorești să expui publicului larg o altă latură a abordării unui fapt, intri inevitabil în conflict cu cei care îi susțin pe cei despre care faci vorbire. Am căutat de fiecare dată să înțeleg scopul celor care sar ca arși atunci când „idolii” lor sunt puși și într-o altă lumină. Deseori, într-o lumină nefavorabilă, dar de fiecare dată cu argumente. Și argumentele sunt, de cele mai multe ori, pertinente. Am observat că în toate cazurile susținerea se bazează pe relații de interes. Niciunul din acești contestatari ai unei altfel de abordări nu a avut argumente pro subiect, ci, dimpotrivă, argumentul suprem în a suprima orice analiză a unui fapt este ducerea în derizoriu a calităților emițătorului. Ca și necunoscător al unui adevăr nesubiectiv și dezinteresat, ai de cele mai multe ori intenția de a-i ține apărarea subiectului în discuție. Și cu cât masa ce susține „adevărul” celui în cauză este mai mare, cu atât influența asupra celor care nu au niciun interes este exponențial crescândă. Este un soi de manipulare voită și generată de o parte din susținătorii adevărului lor. Pentru că, nu-i așa, fiecare dintre noi este deținătorul unui adevăr. Adevărul meu, adevărul tău, adevărul lui etc. Dar asta nu te împiedică pe tine, cititor, observator să cauți motive care să te facă să explorezi o zonă care te va face să afli o fărâmă din adevărul absolut. E drept, e posibil ca niciunul dintre noi să nu-l aflăm, dar, măcar pentru o fracțiune de secundă, să ai senzația plăcută că ai încercat și că nu te-ai lăsat pradă elementelor ce compun doar adevărul lui sau doar adevărul tău.

În ultima perioadă am încercat să abordez jurnalistic o serie de probleme care frământă spațiul cărășean. Uneori, chiar comentând anumite comportamente nepotrivite, din punctul meu de vedere, ale unor colegi de breaslă. E drept, susținătorii persoanelor în cauză, dar și ele însele, ar spune că e total neprofesionist și că am un comportament lipsit de deontologie profesională. M-am gândit și la asta, recunosc, însă, după primul articol, am primit un feedback pozitiv, iar acest lucru m-a făcut să devin mai încrezător în demersul meu și am considerat că lucrurile, când sunt spuse subiectiv și conțin frânturi de adevăr, ele trebuie corectate. Chiar dacă, în majoritatea cazurilor, adevărul doare și-i afectează pe cei care-l mistifică. E un risc asumat de ambele părți. Adică cel puțin eu îmi asum riscul de a fi izolat și de a nu mai putea scrie în niciun cotidian județean din cauza modului în care abordez viața socială din Caraș-Severin. Că cei care mistifică adevărul, redându-l din perspectiva intereselor personale, vor dispărea din peisajul media, într-o bună zi, n-am nicio îndoială. E o chestiune ce ține de educație și de timp. Cu cât ne vom desprinde mai repede de clivajul societății în care trăim astăzi și vom schimba sistemul de valori, unul nefiresc astăzi, și aici mă refer la cel bazat pe virtuți, profesionalism și asumare a rolului de formator corect de opinie, cu atât șansa de a evolua spre o societate firească și normală este mai mare.

Toate aceste analize nu sunt despre mine, pe persoană fizică. Eu conștientizez faptul că atunci când fac o analiză a unor fapte sunt pentru miile de cititori și nu pot să-mi permit să emit judecăți de valoare bazate pe frustrările mele sau pe simpatii și interese. Nu putem manipula conștient cititorii doar pentru a ne satisface nouă o serie de avantaje. Sub nicio formă! Suntem, ca breaslă, după școală, familie și biserică, o entitate care trebuie să slujească exclusiv adevărului, mai ales când pretindem acest lucru. Este posibil ca, atunci când slujești binele, să mai pierzi câte un contract, câte un contact, câte o măslinuță, însă cu siguranță nu te vei pierde pe tine ca individ, ca formator de opinie. Da, știu, sună al naibii de paranoic ce spun, nici nu am pretenția să rezonați cu mine, pentru că trăim vremuri în care anormalitatea a devenit normalitate și defectele, virtuți. Și, din nefericire, suntem abia la început…

 

John GAVRILESCU

 

Distribuie pe:

Stiri similare

4 Comentarii

  1. Anoni.

    Domnule Gavrilescu. Dar despre colegul dumneavoastra care a atacat o persoana pe care nu o cunoaste personal doar din auzite de la alta alta perosana, folosind un vocabular de strada?,cum este? Asteptam articolul in care isi cere scuze inca nu a aparut.si scandalul a pornit din cauza lui pentru ca el a comentant primu in ne cunostina de cauza. Pe langa asta mai este si dezinformat si face articole dezinformatorii. Multimim o seara buna!

    Raspunde
  2. Anoni.

    Si ca sa stie toata lumea nu hora a organizat etapa de la resita ci sorin balan, omul in care daca nu ar fi iesit bine in el s-ar fi aruncat cu cacat si nu in luci hora. Si cum spuneam colegul dumneavoastra sija permis cam sa vorbeasca foarte urat despre domnul Balan mai ales ca nu il cunoaste personal. Speram ca Sergiu Taban este un om de omenie si ca va posta articolul in vare isi cere scuze fata de domnul Balan! Este luni de vineri nu s-a auzit nimic cand a zis ca va face un alt articol

    Raspunde

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei