Impozitul pe gospodărie – dezbatere sau scandal?

modelmic

În ultimele zile tot mai mulţi reşiţeni şi nereşiţeni mă întreabă ce părere am despre noul proiect de lege privind impozitul pe venitul global din gospodărie, dacă legea are şi părţi bune şi dacă va fi sau nu va fi aplicabilă… Mai mult, cunoscute fiind opiniile mele de dreapta în materie de fiscalitate şi legislaţie a muncii, mulţi se aşteaptă la un “perdaf” în toată regula …

Am dezamăgit extrem de multe persoane afirmând că legea e foarte bună, chiar perfectă, perfecţiunea fiind principala hibă din pricina căreia va fi greu sau aproape imposibil de aplicat!

 Mulţi nu înţeleg ce este gospodăria, confundând-o cu familia! E greu să explici oamenilor simpli că pot să fie o gospodărie, fără să fie o familie şi că gradul de rudenie nu este obligatoriu! Un om sau mai mulţi, persoane fizice şi nu juridice, care acţionează şi împart între ei facilităţile unui anumit cadru economico-locativ înseamnă o gospodărie; dacă e unul singur, treaba e simplă; dacă sunt mai mulţi, îşi aleg pe unul care să-i reprezinte şi în sarcina căruia va cădea plata impozitului, o singură dată pe an, cam prin luna mai a fiecărui an, pentru anul trecut …

Cum se va calcula acest impozit e o întreagă istorie! Oricum, intervine un prim şi mare avantaj, care poate fi şi o primă şi mare greutate în implementarea proiectului: nu ştiu în ce măsură va contribui noua lege la combaterea evaziunii fiscale, dar ştiu sigur că ea va contribui din plin la combaterea analfabetismului! Cel puţin un membru al fiecărei gospodării trebuie să fie ştiutor de carte, altfel este cu neputinţă să aplice legea! Şi, dacă mai are şi cunoştinţe vagi de contabilitate, e cazul ideal! Dacă nu, măcar un dram de aritmetică tot trebuie să ştie, altfel e vai de mama ei gospodărie, va sta la mâna altora pentru declaraţia fiscală şi calculul impozitului!

Calculul e simplu: din veniturile tuturor membrilor gospodăriei se scad cheltuielile aferente contribuţiilor pentru salarii şi asimilatele lor, ce rămâne fiind baza de impozitare. Din ea se elimină deducerile legale, pentru că există şi o serie de venituri care nu se impozitează, cum sunt şi o serie de cheltuieli care se scad: 1600 de lei  pentru fiecare copil, în gospodăriile cu venituri mai mici de 5000 lei pe lună, 1200 pentru fiecare copil dacă veniturile sunt mai mari de 5000 lei, cheltuielile cu învăţământul în şcolile particulare şi cu sănătatea în regimul privat, asigurările de viaţă şi de sănătate etc. În treacăt fie spus, în SUA, Trump a introdus o lege prin care se scad din baza de impozitare toate cheltuielile făcute cu creşterea şi educarea copiilor … În fine, după toate deducerile acestea, dacă veniturile nu depăşesc 2000 lei, nu se impozitează; şi tot ce depăşeşte această sumă se impoziteză cu 10 %! Altfel spus, angajatorul nu mai plăteşte direct cele 16%, ca până acum, ci plăteşte responsabilul de gospodărie, pentru toată gospodăria, odată pe an, după ce a depus declaraţia fiscală!

 Să fim realişti: peste 90 % din populaţie trăieşte din salarii şi pensii, deci, la capitolul venituri, nu va fi mare bătaie de cap! Chinul şi amarul începe când trecem la capitolul cheltuieli, pentru că, dacă vrem să economisim ceva din truda noastră, sau dacă vrem, pur şi simplu, să mai rămână ceva după plata facturilor, atunci trebuie să ajungem să lucrăm la deduceri! Şi să punem deoparte, la păstrare, fiecare bon fiscal sau chitanţă! Cum peste 60 % din populaţia României trăieşte sub pragul sărăciei, şi cam 40 % suferă de sărăcie severă şi cronică, fără deduceri, orice gospodărie modestă se va găsi în imposibilitatea de a plăti impozitul pe venitul global! Se ajunge la falimentul gospodăriei, cu tot cortegiul lui de implicaţii asupra persoanelor şi justiţiei, care va trebui să “calibreze” vaca, oaia şi capra înainte de a o lua în contul impozitului!

 

Pentru efectuarea declaraţiei fiscale, şeful gospodăriei nu va fi lăsat de izbelişte, statul, în marea lui mărinimie punând la dispoziţie câte un consultant fiscal pentru 200 de gospodării, în medie, consultant la care fiecare gospodărie se va înscrie ca la medical de familie! Sunt cam 7 milioane de gospodării în toată ţara, deci vor fi cam 35.000 de consultanţi fiscali (o armată, mai mare decât armata ţării!) care vor fi plătiţi de la bugetul statului cu 10.000 de lei pe lună, ca să nu aibă chef de prostioare evazioniste, totalul ridicându-se la 350 de milioane pe lună, adică peste 4 miliarde pe an! În aceste condiţii, să tot fii consultant fiscal … Deasupra consultanţilor vor fi inspectorii fiscali, pentru că niciodată nu se poate lăsa neverificat un sistem care lucrează cu bani; şi peste toţi, întrucât evaziunea fiscală e penală, tronează măria-sa, procurorul!

Dar cea care va fi sufocată cu adevărat va fi justiţia! Dacă în 1% din gospodării izbucneşte câte un litigiu, înseamnă 70 de mii de procese în plus pe an, numai pe dreptul civil, la care se adaugă cele penale! Dacă doar 1 % din declaraţiile fiscale vor fi eronate din vina consultanţilor, justiţia se alege cu alte 70 de mii de procese pe an! Iar cazuistica nu-i deloc epuizată …

Eu nu vreau să spun că legea e proastă! Nu, teoretic e foarte bună, o aplică şi alţii, printre care mai vechiul nostru model, Franţa, ca şi modelul nostru de ultimă oră, SUA! Spun doar că, într-o ţară atât de polarizată, cu o populaţie atât de săracă, într-o accentuată disoluţie socială şi cu gradul de analfabetizare în progres, legea va fi extrem de greu de aplicat!

Dar mai există un motiv pentru care guvernul, îndeosebi prin “vuvuzeaua” cea mai sonoră, de la Muncă, ar trebui să fie reticent în declaraţii: nu există o lege a impozitării prin care să câştige şi statul, şi cetăţenii, statul prin reducerea evaziunii, iar cetăţenii prin plata unor impozite mai mici! Ori câştigă statul, ori cetăţenii, că nu suntem la nunta de la Cana Galileii! Sau, te pomeneşti că trăiam în statul ideal şi nu mi-am dat seama?!

Prof. univ. dr. Liviu Spătaru

Stiri similare

1 Comentariu

  1. Cristian-Gabriel

    Bun! Acesta este intr-adevar un articol de interes. Sunt convins ca initiativa legislativa a generat deja milioane de intrebari pentru ca se introduce ceva ce noi n-am mai experimentat asa ca, pe langa problemele mentionate de autorul articolului, generate de necunoscatori, vor aparea si cele ce vor fi generate chiar de cei care aplica legea. Nu prea inteleg eu cum vine treaba cu calculul impozitului si de ce nu mai plateste angajatorul acel procent dar eu, daca am pensie la care se aplica impozitul, mai platesc inca un impozit pentru ca statul, in marinimia lui, ma lasa sa locuiesc in apartamentul proprietate personala? Hm…

    Raspunde

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei