La Ulm, în Germania, au fost omagiați printr-o expoziție cei 300 de ani de istorie industrială a Banatului Montan!

modelmic

Sudestul Europei, începutul sec. al XVIII-lea. Prințul Eugen de Savoya câștigă cu armatele Habsburgilor războiul impotriva turcilor, eliberând Banatul. In urmă rămâne o regiune ruinată și pustiită. Curtea Camerala Vieneză hotărește să dezvolte și să consolideze Banatul. In zona de munte, bogată in bogății naturale, minereuri și cărbune se resimte lipsa acută a forței de muncă de inaltă calificare, drept care la Viena se hotăreste colonizarea regiunii. De-a lungul unei perioade indelungate de timp, neintrerupt, incep să se stabilească in Banatul de munte grupe de mineri, antreprenori, comercianți, ofițeri, profesori, clerici, medici, farmaciști, muncitori forestieri, cărbunari, impreună cu familiile lor.

Este începutul unei povești de succes fără precedent. Scrisă cu sudoare și hărnicie, cu pricepere și abilitate, cu indârjire, suferință, dar și cu bucurie și voie bună de coloniștii din Tirol, Styria, Austria superioară și inferioară, Boemia, Moravia, Slovacia și Spiš, împreună cu românii băstinași, cu sârbi, maghiari și multe alte naționalități.

1

În habitatul alpin al Banatului, toți acești oameni au edificat cel mai important centru industrial din sud-estul Europei. Datorită coexistenței lor pașnice, a muncii comune  și al respectului reciproc, strămoșii nostri au devenit un model pentru ceea ce mult mai târziu avea să devină Comunitatea Europeană.

Da, a fost odată, timpurile se schimbă, dar amintirea trecutului trebuie păstrată. Așa a incolțit in mintea președintelui Asociației Germanilor din Banatul Montan, Günther Friedmann și a colegilor săi ideea realizării unei expoziții cu ocazia celei de-a 300-a aniversări a stabilirii primilor mineri de origine germană in Banatul Montan, expoziție care ar urma să aducă in prim-plan și să păstreze in memoria generațiilor viitoare o regiune prea puțin cunoscută europei de vest. O expoziție despre istoria locurilor și a oamenilor care au jucat un rol semnificativ în epoca industrială a europei de sud-est.

2

Vernisajul expoziției „Oțel strălucitor și coșuri fumegânde. 300 de ani de istorie industrială a Banatului Montan“

Zis și făcut, s-ar putea spune și așa s-a și întâmplat. Și totuși, a fost nevoie de aproape doi ani de muncă și cooperare intensivă până la deschiderea festivă a expoziției pe data de 29 noiembrie 2018 la Muzeul Central al Svabilor Dunăreni din Ulm. Günther Friedmann i-a câștigat drept colaboratori pe Leni Perenčević, membră științifică a muzeului, cât și pe directorul acestuia, Christian Glass. Acesta auzise despre o colecție de fotografii istorice ale fotografului uzinei reșitene, Hermann Heel, aflată în posesia Muzeului Banatului Montan din Reșita. Volker Wollmann, fost director al Muzeului Banatului Montan înainte de emigrarea sa în Republica Federală Germania, a venit la Reșita și a selectat din cele 2000 de plăci fotografice 100 de imagini, le-a fotografiat și le-a digitalizat pentru expoziție. Între timp, doamna Perenčević și Günther Friedmann au analizat ce teme ar trebui să facă parte din expoziție. Nu a fost o sarcină ușoară, deoarece cu imaginile și materialele documentare din arhiva  „Banater Berglanddeutsche“ și ale arhivelor personale deținute de Günther Friedmann și Walter Woth s-ar fi putut umple câteva expoziții. A fost nevoie de multă muncă, discuții și reflecții, până când curatoarea Leni Perenčević a dat expoziției forma sa actuală. Aceasta începe cu un istoric al epocii industriale din 1718 până în prezent. Expoziția prezintă începuturile colonizării, continuând cu tranziția în epoca industrială, până în secolul trecut, cu uriașele sale schimbări politice și economice.

3

În continuare, expoziția pune în lumină aspecte individuale, plasând oamenii și viața lor de zi cu zi în prim-plan. Fotografiile industriale ale lui Hermann Heel completează expoziția cu o notă nu doar informațională, ci și artistică. Imaginile, graficele, panourile și exponatele sunt împărțite în cinci zone: peisajul industrial, instalațiile de producție, produsele, momentele speciale și „universul muncii“, în care omul și munca sa se află în centrul atenției.

Înființarea unei expoziții necesită colaborarea multor experți: directorul muzeului și curatoarea au fost deja menționați, ajutati fiind insă și de colegii lor din echipa muzeului. Andreas Ochs de la biroul de design agil a „turnat“ materia primă intr-un concept minunat și unitar. Michael Frank de la tipografia Fresko a tipărit materialele cu iuțeala fulgerului și în cea mai bună calitate. Și bineințeles că a fost nevoie de cineva care să finanțeze expoziția. Asociația noastră a adus o contribuție importantă și mulțumim tuturor membrilor pentru contribuția lor. Doamna Dr. Swantje Volkmann, atașat cultural al Regiunii Dunărene, a cofinanțat expoziția și o va trimite în următorii ani prin țară pentru a o face cunoscută publicului larg.

6

Reșițeanul Erwin Josef Ţigla, nu doar un act de prezență la Ulm!

În fața unui public avizat și interesat care a umplut sala de curs a Muzeului Șvabilor Dunăreni (DZM) din Ulm până la ultimul loc, au luat cuvântul directorul DZM Christian Glass, Günther Friedmann, președintele asociației „Banater Berglanddeutsche“ (BBD), Erwin Josef Ţigla de la Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin (DFBB) și Leni Perenčević, curator al expoziției. Un virtuos duo violonistic a încântat auditoriul cu prelucrări din muzica de inspiratie populară a compozitorului Béla Bartók.

În discursul său, domnul Glass a schițat o imagine istorico-geografică  a Banatului Montan, a vorbit despre importanța acestei expoziții, care completează documentatia deja existenta in muzeu, indemnând la extinderea cercetării stiintifice în acest domeniu. Domnia sa a prezentat publicului oaspeți importanți care au adus o contribuție de seamă nu numai la expoziția actuală, ci și prin mulți ani de colaborare cu DZM.

4

Günther Friedmann a purtat publicul în cuvântarea sa într-o scurtă călătorie temporală către sud-estul Europei, cu focalizare pe Banatul de Munte, pe originea și compoziția populației sale multietnice, subliniind coexistența pașnică pe care suntem încă atât de mândri și astăzi. Într-o conversație interesantă și informală, el a raportat despre particularitățile germanilor montani, despre istoria industrială bănăteană și a vorbit despre originea, activitatea și scopurile asociației noastre.

Erwin Josef Ţigla a fost salutat în calitate de invitat al asociației partenere din Caraș-Severin. El și-a început discursul cu istoriora anecdotică a lui Alexander Tietz, care culminează in expresia plină de patriotism local “mia sein ma Reschitzara!“ (in dialect, „noi ni-s reșiteni!“). Erwin Ţigla a povestit în continuare publicului despre activitatea asociației sale, despre cooperarea fructuoasă cu parteneri din țară și din străinătate. În finalul discursului, vorbitorul a citat din nou din Alexander Tietz: unui inginer vienez, trimis odinioară la Reșita i se spune că localitatea e situată “departe de Budapesta, foarte aproape de Asia”. Istorioara a conștientizat astfel publicul de lacunele vest-europenilor vis-a-vis de această regiune geografică atât de apropiată.

Curatoarea Leni Perenčević a prezentat publicului într-un discurs precis, elegant și emoțional expoziția, de la idee până la inaugurare. Atât Günther Friedmann, cât și Erwin Ţigla au făcut mici cadouri și au mulțumit curatoarei și directorului muzeului pentru excelenta cooperare și fructuoasa muncă depusă.

5

A urmat deplasarea publicului spre sălile expoziției. Vizitatorii au admirat, dezbătut, au depănat amintiri și au descoperit noutăți. Ar fi multe de spus, dar nici un raport, nici o fotografie nu pot înlocui propriile impresii.

Prin urmare, apelul meu este: nu pregetați să mergeți la Ulm, vizitați expoziția noastră, rezultatul unei colaborări îndelungate, intensive și fructuoase cu DZM, piatră de hotar pentru activitatea publică a asociației noastre.

Aș dori să-mi închei rezumatul cu îndemnul lui Leni Perenčević: „Dragi invitați, dacă cunoașteți deja Banatul Montan, dacă eventual chiar proveniți de acolo, sper că veți povesti despre această expoziție și că veți reveni împreună cu copiii și nepoții dumneavoastră. Dacă sunteți străini de aceste locuri, sper că expoziția va stârni interesul dvs. față de această regiune diversă, cu bogatul ei patrimoniu cultural și industrial“.

 

din Germania, Robert BABIAK

 


Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224


 

 

 

Stiri similare

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei