Lada cu zestre a Banatului își dezvăluie pentru a 14-a oară comorile, în revista „Nedeia”!

82877914_535440457105494_792692693296742400_n

Banatul Viu la 2019 este prezentat frumos și în toată complexitatea lui în revista de cultură tradițională „Nedeia“ a Centrului Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, în numărul 14/iulie-decembrie 2019.

Identitatea națională și locală se regăsesc în paginile acestei publicații în modul cel mai complet, pornind de la „Pledoaria pentru identitate” a renumitului scriitor și gazetar Nicolae Irimia, redactor al Nedeii, până la evenimentele culturale prezentate. Alte materiale recomandate care susțin aceiași idee ‒ dr. Maria Ivăniș-Frențiu „Despre țoalele tot o formă și Ana ge scrie“ și prof. Ana-Maria Căprioru-Erimescu „Costumul popular femeiesc din Craina Bănățeană“.

Lada cu zestre a bănățenilor cuprinde atât obiceiuri și tradiții cât și studii despre actualitatea tradiției. Materiale ‒ prof. Dan Obersterescu „Valea Almăjului și Valea Timocului“, prof. Gheorghe Jurma „Pădurea și oamenii ei“, prof. Adela Lungu-Schindler, redactor revista „Nedeia“ „Tradiția ‒ o disciplină extracuriculară“, Diana Drăghici „Satul românesc între tradiție și posibilități solidar-creative“, Nicolae Irimia „Bună dimineața, la Moș Ajun!“.

Satul românesc și cel cărășan și oamenii locurilor sunt cei care scriu istoria. Despre zbaterile lor de-a lungul vremurilor pentru a menține identitatea neamului au scris prof. dr. Gabriela Violeta Bica „Preoții Ioan Bogoeviciu și Pavel Șandru, luptători pentru drepturile românilor bănățeni“ și prof. dr. Teodor Groza Delacodru „Și noi am fost la Alba Iulia sau Ziua de doliu a Banatului orfan“.

Despre fenomenul binecunoscut al condeierilor plugari care nu munceau doar pământul ci erau preocupați să cultive spiritul ‒ dr. etnolog Maria Mândroane „Muzeul Satului Bănățean și condeierii plugari“ și Maria Manda „Poezii“.

Sufletul ales al românului bănățean este același și în locul de baștină și peste hotare, el păstrându-și cu grijă felul de a fi și credința – drd. prof. Iudit Călinescu „Tradiții de Crăciun la românii din Betania“, Nicolae Irimia „Răscumpărarea mortului în satul Socolari, comuna Ciclova Română“, prof. Gheorghe Jurma „Simple note despre țăranii bănățeni“.

Așadar, starea lucrurilor din trecut descrisă amănunțit degajă sensibilitate și capătă valențe educative. Ne bucură că aceste valori tradiționale sunt pe mâini bune iar lumea fascinantă a satului deține comori neprețuite. Printre acestea rememorăm basmele din care s-au născut studii complexe ‒ prof. Liliana Danciu „Un basm fantastic din Banat în cheie socio-antropologică“, prof. Petru-Adrian Danciu „Basmele bunicii“, Nicolae Irimia, prof. Ioan Kaleve „Eseuri hermeneutice“.

Femomenul pe care l-a declanșat această revistă sunt „Colocviile Nedeia – Banatul Viu“ (sintagma Banatul Viu îi aparține asist.univ.dr. Eliana Popeți de la Universitatea de Vest Timișoara), o manifestare culturală amplă și complexă care a prilejuit întâlnirea și dezbaterile specialiștilor în domeniul culturii tradiționale și concluzii ilustrate în materialele conf. dr. Mihaelei Bucin „Colocviile Nedeia, o sărbătoare a culturii tradiționale“ și prof. etnograf Elena Stoica „Simpozionul Banatul Viu la 2019“.

Profilul din „Nedeia“ sunt câteva materiale în care figuri reprezentative sunt readuse în lumina prezentului așa cum merită. Felicia  Mioc (născută Novacovici) „Preot-profesor Romulus Novacovici“, Gabriela Șerban „Preotul Lazăr Magheți“.

„Givanu”l obișnuit al bănățeanului de la munte s-a oprit în acest număr al revistei la Pătaș, cu una din personalitățile Văii Almăjului, învățătorul Vasile Popovici ‒ prof. Angelica Herac, redactor-șef „Nedeia“ ‒ „Învățătorul Vasile Popovici din Valea Almăjului la 89 de ani e mulțumit de viață pentru că a fost cumpătat în toate“.

În rubrica „Conviețuiri” a minorităților este evocat Alexander Tietz (1898-1978), considerat cea mai importantă personalitate a etniei germane din Reșița.

O altă parte deosebit de importantă a vieții în Banat și nu numai, este gastronomia, considerată „Pomul de aur al abundenței“. Aceasta este viziunea pe care o dezvoltă conf. dr. Gheorghe Secheșan în materialul cu același titlu din publicația amintită.

Rostul vorbei, completează bogăția culturală a Banatului Montan, dr. Iosif Badescu explicând cu tâlc rostul unor regionalisme.

Raftul cu cărți aduce în atenția cititorilor volume interesante scrise de oamenii pasionați de cultura tradițională.

Nu în ultimul rând, manifestările culturale ale Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin sunt prezentate la rubrica „Evenimente”, însoțite de fotografii care peste timp rămân în memoria colectivă.

Și acest număr 14 al revistei „Nedeia“ este un bun prilej de a vorbi despre minunatul Banat de munte cu diversele sale posibilități de promovare, de la turism la cultură sau îmbinându-le, etalând astfel turismul cultural al acestui colț de Rai.

Colectiv redacțional:

Manager, prof. Ioan Benga

Angelica Herac, redactor-șef „Nedeia“

Adela Lungu-Schindler, redactor

Nicolae Irimia, redactor

Gheorghe Jurma, redactor/consilier editorial

 

Diana RADU

 

 

 

 

 

Stiri similare

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei