Mamă, aici şi … în cer!

modelmic

 

 

Poate cel mai frumos gând şi mai cald cuvânt este cel despre mamă. „Mama este începutul tuturor începuturilor” spunea poetul Grigore Vieru. E cea care ne dă viaţă şi ne conduce prin ea. Avem o mamă pe pământ dar şi una în cer. „Mama este numele lui Dumnezeu pe buzele şi în inimile copiilor” spunea şi cunoscutul romancier englez William Makepeace Thackeray.

De ce şi cum o preacinstim? Adevărul şi valoarea preacinstirii Maicii Domnului au fost confirmate de la început, în mod unanim şi incontestabil de Biserică încă de la începuturile ei. Maria Fecioara este cinstită astfel printr-un cult de „supravenerare”. În iconografia Bisericii apare şezând pe Scaunul cel de sus, înconjurată de îngerii slavei, de-a dreapta Tronului ceresc. Având această imagine în minte, cunoscutul teolog rus Serghei Bulgakov spune: „Şezând în ceruri, în stare preamărită, Fecioara rămâne Maica neamului omenesc, pentru care ea se roagă şi mijloceşte. Pentru aceasta Biserica îi adresează rugăciunile ei cerându-i ajutor. Ea acoperă lumea cu vălul său, rugându-se, plângând pentru păcatele lumii, iar la Judecata de Apoi, ea va mijloci înaintea Fiului său şi-i va cere milă. Ea sfinţeşte lumea naturală întreagă, în ea şi prin ea lumea atinge transfigurarea. Pe scurt, veneraţia Fecioarei însemnează cu pecetea ei toată antropologia şi cosmologia creştină, toată viaţa de rugăciune şi pietate“ .

TEMEIURILE PREACISTIRII MAICII DOMNULUI

E persoana profeţită de Dumnezeu prin care va veni în lume Mântuitorul: „Duşmănie voi pune între tine şi între femeie, între seminţia ta şi seminţia ei; Aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul”. (Facere 3,15). Precum păcatul a venit prin Eva, mântuirea avea să răsară din Eva cea nouă, Fecioara Maria. La rândul său, profetul Isaia profeţeşte că Mântuitorul lumii se va naşte din Fecioară: „Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel” (Isaia 7, 14).

 I-AU DAT CINSTIRE DEOSEBITĂ:

– Îngerul Gavriil: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei!” (Luca 1, 28)

– Elisabeta, mama Sfântului Ioan: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.” (Luca 1, 42)

– Oameni simpli din mulţime, ascultând pe Hristos şi văzând minunile Sale rostesc: „Fericit este pântecele care Te-a purtat şi pieptul la care ai supt!” (Luca 11, 27).

– Însăşi Sfânta Fecioară prevesteşte situaţia ei excepţională între celelalte femei şi veneraţia universală de care urma să se bucure: „Măreşte, suflete al meu, pe Domnul … că a căutat spre smerenia roabei Sale, că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt (este) numele Lui …” ( Luca 1, 46-49).

– Fiul Său, Hristos Mântuitorul: prin ascultarea şi supunerea faţă de Fecioara Maria (Ioan 2, 3-10 – minunea din Cana Galileii); iar când era pe cruce, a dat-o în grija ucenicului Său iubit, Ioan (Ioan 19, 26-27).

– Însuşi numele, Maria, în limba ebraică vine de la cuvântul Miriam şi se traduce ca doamnă, cea plăcută, alteţă, împărăteasă; ea a fost într-adevăr o femeie aleasă, distinsă, precum a văzut-o profetic şi proorocul David, „aleasa Domnului” şi „regina” care stă de-a dreapta îmbrăcată în haină aurită.

– Naşterea mai presus de fire a Mântuitorului a păstrat neatinse peceţile fecioriei, Maica Domnului rămânând fecioară şi după naştere (la fel cum lumina trece prin sticlă, fără a lăsa urme).

– Din cele mai vechi timpuri, recunoscând importanţa Maicii Domnului în istoria mântuirii, Biserica o preamăreşte închinându-i rugăciuni, imnuri, diferite numiri; la toate rugăciunile şi slujbele i se pomeneşte numele şi i se adresează cereri.

NUMIRILE DATE MAICII DOMNULUI: Preasfântă, Preacurată Fecioară Maria, Preabinecuvântată, Pururea Fecioară Maria, Slăvită Stăpână.

Maica Domnului cu Pruncul

Biserica  i-a închinat 5 SĂRBĂTORI MARI:

  1. Naşterea Maicii Domnului – 8 septembrie;
  2. Acoperământul Maicii Domnului – 1 octombrie;
  3. Intrarea în biserică a Maicii Domnului – 21 noiembrie;
  4. Buna Vestire – 25 martie;
  5. Adormirea Maicii Domnului – 15 august.

Deasemenea în calendarul nostru mai apar şi SĂRBĂTORI MICI închinate Maicii Domnului:

  1. Zămislirea Sfintei Fecioare – 9 decembrie;
  2. Soborul Maicii Domnului – 26 decembrie;
  3. Izvorul Tămăduirii;
  4. Aducerea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne – 2 iulie;
  5. Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului – 31 august.

MODALITĂŢI DE CINSTIRE A MAICII DOMNULUI:

  1. Sărbători în cinstea Maicii Domnului;
  2. Imne, stihuri, stihiri sau axioane;
  3. Rugăciuni de mulţumire şi de cerere (în timpul Sfintei Liturghii, a cultului public şi particular);
  4. Nu există slujbă bisericească în care să nu existe rugăciuni sau cântări în cinstea Maicii Domnului;
  5. Slujbe speciale în cinstea şi spre lauda sa (“Acatistul Bunei Vestiri”, “Acatistul Maicii Domnului”, “Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului”, “Paraclisul Maicii Domnului”);
  6. Postul Sfintei Marii (1-14 august).

DEOSEBIRI INTERCONFESIONALE:

– Biserica Romano Catolică a ridicat cultul Maicii Domnului, dezvoltând numita doctrină a mariologiei care amplifică rolul Fecioarei Maria în istoria mântuirii susţinând că Fecioara Maria nu ar fi avut păcatul strămoşesc.

– Biserica Ortodoxă afirmă că Maica Domnului s-a născut cu păcatul strămoşesc însă acesta a fost şters în momentul zămislirii, a concepţiei Mântuitorului.

– Biserica Reformată, deşi o numeşte Fecioara cea mai lăudată, fericita cea mai vrednică… susţine că nici Fecioarei Maria, precum nici sfinţilor nu li se cuvine vreun cult.

 

Valentin POPOVICI

Stiri similare

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei