Moldova și Bulgaria sau aproape și nu prea de Mama Rusia!

Moldova si Bulgaria

Duminica trecută Republica Moldovă și Bulgaria și-au ales președinții. Rezultatul alegerilor din cele două state vecine României este tratat de presa din țară ca unul pro-rus: și Igor Dodon, președintele ales al Republicii Moldova, și Rumen Radev, președintele ales al Bulgariei sunt etichetați ca pro-ruși.

Realitatea, de fapt, este mult mai nuanțată. Republica Moldova, după o perioadă de dominație a Partidului comuniștilor condus de Voronin, și-a asumat, prin conducerile politice pro-europene ce au urmat succesiv, aderarea la NATO și Uniunea Europeană. A urmat o perioadă de scandaluri interne financiare (miliardul lipsă din Banca Națională a Republicii Moldova) care au zguduit scena politică din Moldova de peste Prut. Căderea guvernului Filat și compromiterea acestui politician pro-european a reprezentat momentul culminant al acestei crize.

În a doua rundă a prezidențialelor de la Chișinău s-au înfruntat Igor Dodon și Maia Sandu, victoria revenindu-i cu 52% la 48% primului. Este de fapt victoria structurilor de stat și a instituțiilor de forță moldovenești, captive în continuare Rusiei în fața tendințelor tot mai clare ale tineretului și diasporei de a grăbi accesul țării în UE și NATO.

Prima vizită de stat oficială pe care Dodon o va face în străinătate va fi în Rusia, președintele Putin l-a invitat deja la Moscova. În fapt președintele ales Dodon respectă dimensiunea de politică externă a programului cu care a câștigat alegerile.

În acest moment parcursul de aderare a Republicii Moldova la spațiul european și euro-atlantic pare compromis. Îndiferent însă cât de radicale vor fi aprecierile presei din România și de oriunde, situația din Moldova, asemeni, poziției lui Igor Dodon, rămâne în continuare impredictibilă: fie la est, fie la vest sau mai degrabă între ele.

Nu aceleași comentarii se pot face despre Bulgaria. Rumen Radev, candidatul socialiștilor, câștigător detașat în fața candidatei conservatorilor bulgari ai premierului Borisov etalează o biografie care, în pofida speculațiilor din presă, nu-l recomandă ca un posibil aliat al Rusiei.

Actualul președinte ales al Bulgariei a parcurs întreaga ierarhie militară din aviația militară bulgară, de la pilot și până la comandantul forțelor aeriene bulgare într-o perioadă în care țara vecină era fie angajată în procesul de aderare la NATO, fie, din 2003, membră cu drepturi depline în alianța nord-atlatică.

Mai mult, Rumen Radev absolvă în 1992 un curs de comandant de escadrilă în Statele Unite și tot acolo obține în 2003 un Masterat în Studii Strategice. Greu de crezut că un pilot militar bulgar școlit în SUA pe timpul aderării la NATO și comandant din 2012 în 2016 ca adjunct, respectiv șef al aviației militare bulgare, țară membră NATO, ar putea fi un apropiat al Rusiei putininene.

Probabil însă că președintele ales al Bulgariei, Radev, reprezintă o premieră pentru un lider din flancul estic al alianței care vorbește nuanțat și despre obligațiile pe care țara sa le are față de sistemul comun de apărare european și nord-atlantic, dar și în legătură cu relațiile pe care Bulgaria le va avea cu Rusia.

Sau poate că Rumen Radev a fost răstălmăcit în comentariile sale, din nou de o presă tendențioasă. Până la urmă poziția noului președinte ales al Bulgariei nu diferă foarte mult de abordarea relațiilor cu Rusia pe care o practică lideri din Europa occidentală. Fără exemple.

Cezar DRAGOMAN

Stiri similare

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei