Ori studenție, ori pandemie?

modelmic

Acum un an, viața era altfel. Mi-am început primul an de facultate, departe de orașul natal. Am descoperit încetul cu încetul gustul libertății, dar, inevitabil și al responsabilității. Mergeam la cursuri, ieșeam la cafenele cu colegii, totul părea normal. Viața abea începea, cel puțin pentru mine. Drumul meu a început să capete sens.

Nici nu-mi imaginam, că un virus pe care îl putem vedea, asemenea celorlalți viruși, doar la microscop îmi poate schimba atât de mult viața. Personal, am trecut prin toate etapele. Negare, furie, tristețe și resemnare. Acum sunt la cel mai frumos capitol din această pandemie, anume: speranța. Facultatea online nu e cel mai grozav lucru. Am o mulțime de nedumeriri în ceea ce privește folosirea tehnologiei necesare pentru a duce la bun sfârșit proiectele pentru facultate. De altfel, sunt un om autentic, profund. Am iubit dintotdeauna relațiile interumane. Niciodată nu voi putea promova digitalizarea umană. Îmi doresc ca viața să recapete făgașul firesc sau firescul pe care l-am cunoscut și care mi-a adus o serie de avantaje.

Inteligența emoțională, comunicarea iar șirul nu se oprește aici. Știți ce m-a surprins plăcut? Natura, animalele și-au văzut în continuare de viață. Au avut timp să respire. Cât timp noi am făcut o pauză în trafic, în ieșitul la aer și multe altele, am realizat de câte lucruri frumoase dispuneam. Am avut timp, dar nu și libertate. Am avut remușcări dar a fost târziu. Și cred că abea acum am înțeles… Ce repede se face târziu în viață. Oare cine ne este de vină? Am fost orbi, deși am avut ochi.. N-am văzut ce contează. N-am trăit fiecare azi, ci fiecare mâine.

Restricțiile din această pandemie ne-au pus în contact, culmea, cu realitatea. Aveam de fapt, familii. Aveam de fapt, iubirea lângă noi, fără a ști să o prețuim. Aveam câmpul plin de flori, pe care din păcate, numai puteam sta. Cred cu toată ființa mea că încet dar sigur, lucrurile vor reveni la normalul de altădată. Până atunci, știu, viața merită trăită, categoric, merge înainte și fără îndoială e frumoasă. Știți de ce? Pentru că e darul meu, al tău, al nostru, pentru că nu e o garanție și cel mai important pentru că noi o putem face să arate altfel. Cum? Prin reconfigurarea traseului inimii noastre, prin răbdare și devotament, prin dragostea celor din jur.

Distribuie pe:

Stiri similare

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei