Pelerinaj la Maria Ciclova

CICLOVA 1 ED

Conform unei mai vechi tradiţii, la data de 2 iulie se sărbătoreşte în Dieceza Romano-Catolică de Timişoara „Vizita Sfintei Fecioare Maria la verişoara sa, Sfânta Elisabeta”.

Cu această ocazie, credincioşii, în special cei de etnie croată din Banatul Montan, merg pe jos în pelerinaj la Maria Ciclova, un mic sanctuar marian de pe raza satului Ciclova Montană, jud. Caraş-Severin, localitate aparținând de parohia romano-catolică Oravița. În această dată se sărbătoreşte aici patroana bisericii, cunoscută în zonă şi sub numele de „Maria Stâncii” sau „Maria Fels” în limba germană. Tot la această dată vin în pelerinaj și credincioșii de limbă germană din comunitățile învecinate: Anina, Steierdorf, Reșița, Secu și Oravița.

Icoana Maicii Domnului de pe altarul principal veghează din 1777 neîncetat, asupra sutelor și miilor de credincioși veniți aici an de an să găsească alinare pentru suferințele lor, dar și să mulțumească pentru harurile primite de pe urma acestor rugăciuni.

Şi în acest an, la Maria Ciclova au sosit mulți credincioşi din toate generațiile, în special etnici croaţi din împrejurimile Reşiţei, de la Carașova, Lupac, Clocotici, Rafnic, Nermed, Vodnic și Iabalcea, alţi credincioşi catolici din zonă, dar şi de peste hotare.

În zilele de 1 și 2 iulie, cu prilejul hramului, celebrantul principal al Sfintei Liturghii pontificale a fost dr. Antun Škvorčević, episcop diecezan de Požega, Croaţia, sosit la Maria-Ciclova la invitația Excelenței Sale, Martin Roos, episcop de Timișoara. A devenit deja o tradiție, ca la pelerinajele de la Maria-Ciclova și Maria-Radna, păstorul diecezei de Timișoara să invite câte un episcop oaspete, vorbitor de limba croată, pentru a celebra și predica în limba fervenților credincioși carașoveni din Banatul Montan. Împreună cu Prea Sfințitul Škvorčević au concelebrat aproape toți preoţii de limba croată din Banatul Montan, dar și părintele-canonic József Csaba Pál, arhidiacon al Banatului Montan, părintele Nikola Lauš, cancelar și econom diecezan, părintele paroh de Oraviţa, Daniel Dumitru, părintele Giorgio Paolini de la parohia romano-catolică Borgo Santa Maria din Pesaro, Italia, precum și alți preoți și călugări din dieceză. Pelerinajul a început în ajunul sărbătorii, cu devoțiunea Calea sf. Cruci, cu o Sf. Liturghie, în aer liber, la locul amenajat special în acest scop și cu adorație la Sf. Sacrament în biserică. A doua zi, Sf. Liturghie pontificală a fost celebrată tot de episcopul oaspete începând cu orele 8 dimineața.

Tot în data de 2 iulie, părintele Martin Jäger din parohia Anina a celebrat o Sfântă Liturghie în limba germană în sanctuarul marian din Ciclova pentru credincioșii care au umplut mica biserică de pe stâncă. Corul din parohia Anina și din filiala Steierdorf, împreună cu toți credincioșii prezenți au înfrumusețat muzical sf. Liturghie de pelerinaj. După Jertfa Euharistică a urmat devoțiunea calea Sf. Cruci în biserică pentru toți credincioșii prezenți. Pentru cei mai tineri s-a oficiat Calea Sf. Cruci și pe dealul cu cele paisprezece stațiuni. Tot după sf. Liturghie a urmat o procesiune în jurul bisericii, la crucea cea mare dela baza dealului s-a oficiat devoțiunea Celor cinci răni ale Mântuitorului, iar la statuia Sf. Fecioare de Lourdes s-au cântat cântece mariane și rugăciuni de rămas-bun de la Maica Stâncii.

Pelerinajul de anul acesta a constituit un plus spirtual pentru toți cei care au venit s-o cinstească pe Sf. Fecioară Maria, Maica Stâncii. Prin grija părintelui Dumitru Daniel, dar și a preoților prezenți, pelerinajul a fost bine organizat, fiind important de menționat faptul că prin grija Episcopiei de Timișoara și a Parohiei Oravița s-au realizat anul acesta lucrări de restaurare interioare în biserica de pelerinaj.

După un material de: Erwin Josef ŢIGLA

Foto: Erwin Josef ŢIGLA

CICLOVA 2 ED

Stiri similare

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei