În fiecare an, pe 2 februarie, este sărbătorită Ziua Mondială a Zonelor Umede pentru ca oamenii de pe întregul mapamond să conștientizeze tot mai mult importanța ridicată a zonelor umede pentru ei și pentru planeta noastră.
Acest eveniment este totodată o ocazie de a marca și semnarea Convenției Ramsar, un tratat internațional asupra zonelor umede, adoptat sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, de pe malul Mării Caspice.
România a aderat la Convenţia Ramsar – „Convenţia asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice”, încă din anul 1991, Ziua Mondială a Zonelor Umede fiind sărbătorită însă peste tot în lume începând cu anul 1997. La nivel global, în cele 172 țări membre, au fost desemnate 2.471 situri Ramsar, totalizând o suprafață de 256.192.356 ha.
Implicarea României în protecția zonelor umede se reflectă prin desemnarea, până la această dată, a 20 sit-uri Ramsar, regăsite pe listele IUCN, totalizând 1.175.880 hectare (trei dintre acestea fiind situri Ramsar transfrontaliere), reprezentând cca 5% din suprafața țării.
Tema ediției din acest an este „Zonele umede și bunăstarea umană”. „Ne confruntăm cu o criză în creștere a apei dulci care amenință oamenii și planeta noastră. Folosim mai multă apă dulce decât natura poate reface, și distrugem ecosistemul de care apa și toată viața depind de cele mai multe zone umede“, se precizează în comunicatul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin.
Campania din 2024 atrage atenția asupra faptului că pierdem zonele umede de trei ori mai repede decât pădurile. Cu toate acestea, zonele umede sunt ecosisteme de importanță critică care contribuie la biodiversitate, atenuarea și adaptarea la climă, disponibilitatea apei dulci, economiile mondiale și multe altele. Zonele umede aduc importante beneficii de ordin economic, social, cultural, științific, recreativ-turistic:
- Reduc inundațiile. Zonele umede acționează ca niște bureți giganți care absorb apele pluviale. În orașele de coastă, acestea funcționează ca o barieră împotriva furtunii;
- Completează rezervele de apă potabilă. Acviferele de apă subterană, apa de ploaie și râurile sunt sursa principală de apă potabilă. Zonele umede filtrează apa care intră în acvifere, ajutând la refacerea acestei importante surse de apă;
- Filtrează deșeurile și îmbunătățesc calitatea apei. Pământul bogat în minereuri și plantele abundente din zonele umede funcționează ca nişte filtre care absorb toxinele, pesticidele agricole, deșeurile industriale;
- Îmbunătățesc calitatea aerului atmosferic. Zonele umede mențin aerul umed datorită nivelului ridicat ale apei și abundenței de plante. Acestea răcesc în mod natural aerul din împrejurime.
Județul Caraș-Severin deține o suprafață de de 2.159 hectare zone umede în interiorul Parcului Natural Porțile de Fier – declarat Sit Ramsar din 2011. Aceste zone umede, respectiv Balta Nera, Zona Umedă Ostrov – Moldova Veche, Zona Umedă Calinovăţ, Zona Umedă Divici – Pojejena, adăpostesc o diversitate de specii de păsări și habitate naturale de importanță deosebită la nivel național, european si nu numai.
„Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin sărbătorește această zi prin diverse activități de informare și prin organizarea de activități educative pentru elevii din județ.
Pentru a marca acest eveniment Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin în perioada 01.02.2024 – 09.04.2024 va derula o serie de activități de informare, conștientizare și de educație ecologică a elevilor din unitățile școlare“, se mai precizează în comunicatul de presă semnat de directorul executiv al APM Caraș-Severin, Florina Doina Tănasie.
Surse foto: google
Dan AGACHE
