WWF sau WTF? ONG sau companie în toată regula?

wwf

O declarație în stilul limbajului de lemn semnată de celebrii ong-iști ecologiști WWF, apărătorii naturii virgine și ai faunei noastre, vorbește despre uciderea urșilor care nu ar constitui un dezavantaj și un dezechilibru natural, pentru că cităm „Uciderea ursului este menită „creșterii acceptanței sociale“. Nu-i așa că ceva se bate cap în cap, dacă stai să lecturezi maculatura pe care și-o asumă această organizație non-guvernamentală atunci când cere societății civile cei 2% din impozit pentru salvarea aceluiași urs carpatin?

Unii spun că acest WWF nu ar fi decât o interfață care ar fi bugetată din surse care nu sunt străine de modul în care se execută tăierile masive de lemn de pe la noi și joacă nu doar ca activiști, ci și pe frontul politic, în funcție de interesele avute. Mărturie poate fi prezența în perioada Guvernului Cioloș, în boardul de conducere al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a fostului ministru secretar de stat al pădurilor, Erika Stanciu, care  a fost fondatoarea Fundației Pentru Arii Protejate Pro Park, a fost directoarea Parcului Național Retezat și Leader „Păduri și Arii Protejate” în cadrul „Programul Dunăre Carpați” al WWF. Se vorbește despre experiența valoroasă a acestei doamne care o califică pentru implicarea în deciziile executive și contribuția la elaborarea de acte normative ce vizează apărarea mediului. Dar oare nu era mai firesc ca această stimabilă doamnă să rămână în rândul activiștilor WWF și să își prezinte public pozițiile  și proiectele de protecție a mediului pe care le derulează? Pasul dintre non-guvernamental și guvernamental este cel mai adesea atât de sensibil…Erika știe!

Din rândurile aceluiași ONG s-au ridicat rând pe rând voci care au criticat demersurile WWF, o prezență activă în siturile Natura 2000 din peisajul cărășean, care prin actele lor ajung, în multe rânduri, să îngrădească și să blocheze investiții de ordin turistic, așa cum a fost cazul zonei Clisurii în trecut, blocarea MHC-urilor sau prin proiecte de resălbăticire, în urma cărora în conturile WWF au intrat milioane de euro, precum această populare cu zimbri de la Armeniș, plus multe altele despre care vom vorbi.

„Astăzi, WWF are aproximativ 5 milioane de susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de ţări“, notează ONG-ul pe site-ul propriu și sincer mă întreb cum s-au înghesuit aceste milioane de oameni (cifra nu o pun la îndoial), să vină în sprijinul demersului WWF? Au făcut-o doar din dragoste curată de mediu, au fost cuprinși de o emulație nemaintâlnită, ori să fie interese mult mai profunde, pe care nu le adulmeci la prima adiere de vânt?
„Ce poți spune despre legitimitate demersurilor făcute de WWF când aceștia organizează o întalnire cu primarii din Caraș-Severin, pentru a explica ce înseamnă proiectul de sălbaticire a unor zone parte a sitului Natura 2000 fix în ziua când premierul Grindeanu avea și el stabilită o întâlnire cu primarii. Cu ce arme se bat acește „scufițe neprihănite” când, la finalul întâlnirii, se oferă să plătească transportul și masa participanților, bani cash…în mână, deși toți participanții aveau probabil delegații de la primăriile în interesul cărora participau la întâlnire… Ce să mai zicem de zimbrii de la Armeniș…care mor iarna de foame și intră în curțile oamenilor…nu mai zice nimeni de ei nimic…dar WWF-ul si-a facut pozele, lumea este multumita…astfel de actiuni mi se par mai periculoase decat cele ale unor bandiți asumați…pentru că ww-iștii vând iluzii…păcat, probabil sunt mulți oameni de bună credință acolo…“, notează și activistul cărășean Daniel Popescu.

La rândul său Radu Mititean, Directorul Clubului de Cicloturism Napoca ridică o altă problemă legată de politica WWF. „Acel protocol legat de MHC a fost o cacialma de presă rusinoasa pentru care i-am batut si public si privat obrazul WWF-ului, care nu era la prima măgărie de acest tip, mai ales că acel protocol era semnat de un demnitar – Ana Lucia Varga – apropiat politic de un conducător WWF care fusese europarlamentar pe lista acelui partid care nu avea nicio atribuție pe liniile legate de MHC nefiind în puterea lui de decizie sau în sfera sa de autoritate ierarhică entitățile care dădeau avize și autorizații pentru MHC. Și, în plus, de fapt ministerul nu se angaja juridic în mod valabil la nimic, pentru că protocolul nu era un act juridic aprobat prin ordin ministeriat, ci mai mult un soi de declarație politică, fapt recunoscut apoi cu jumătate de gură de reprezentanții organizației care au făcut acea jenantă cacialma care a demobilizat sectorul ONG și l-a divizat, facilitând continuarea măgăriilor de către minister și „investitori”. Nu știu dacă a regretat sau nu WWF acel ”protocol” – probabil că nu – dar ce au facut ei ulterior pentru râuri și contra MHC cu greu poate compensa efectele negative ale acelui autogol…

O altă afirmație făcută de același ONG spune că, cităm „Organizaţia poartă discuţii de la egal la egal cu instituţii precum Banca Mondială şi Comisia Europeană“. Da, WWF este o voce puternică în aceeași măsură în care se poate spune că este una partinică. Nu a unui partid, ci a unor interese pe care încercăm să le pătrundem.

Un fost activit WWF, scârbit de manipulările media ale acestui ONG, Nicolae Dărămuș notează în textul său intitulat „WWF ROMÂNIA: O LACOMĂ ȘI PERFIDĂ MÂRȚOAGĂ TROIANĂ… DE MEDIU“, cităm:

În aprilie 2012, peste 60 de ONG-uri cu profil de mediu au protestat în fața Ministerului Mediului împotriva construirii microhidrocentralelor private pe râurile de munte ale României. Ministru de resort era Laszlo Borbely. La negocieri, WWF România a acceptat continuarea dezastrului ecologic, cu condiția aplicării unor „bune practici”. Pentru necunoscători sintagma ”bune practici” face parte din limbajul de lemn european, iar ca să fiu și mai clar, după creierașele WWF-iștilor șefi, ”bunele practici” însemnau așezarea conductelor (care confiscau râul) în afara albiei. Ca și când menirea unui râu este o albie seacă…

Mai apoi, după ce sute de microhidrocentrale private au distrus tot atâtea râuri de munte și când dezastrul a ajuns și la conștiința pruncilor de grădiniță, a strigat și WWF România că , vezi bine, așa nu se mai poate. Între timp, firește, finanțările (și guvernamentale) pentru masturbante proiecte de mediu i-au curs.

Nu demult, după ce defrișarea României a luat proporțiile știute, WWF România a strigat că se duc pe râpă… pădurile virgine ale țării. Oamenii cu bune intenții, dar prost informați, au mușcat momeala, elogiind grija WWF… Au mușcat-o fără să știe că în România, practic, nu există păduri virgine, ci numai câteva insulițe cu păduri puțin umblate, având un grad minim de intervenție umană. Recent, 24 000 de hectare de ”păduri virgine” au intrat în patrimoniul UNESCO… Adică, 8 insule de pădure, răspândite pe te miri unde, însumând suprafața unui ocol silvic mai voinic. Care a fost scopul manipulării?… Imaginea WWF și, evident, abaterea atenției publice de la reala dramă a întregului ecosistem forestier românesc.

Recent, la întâlnirea de la Ministerul Mediului între grupul de fermieri și vânători (care cereau uciderea cu program, prin ”cotă de intervenție” a ursului) și reprezentanții unor ONG-uri de mediu, publicul preocupat de temă s-a așteptat ca WWF România să fie prezentă. De ce?… Fiindcă an de an WWF împânzește străzile orașelor cu înduioșătoare afișe prin care solicită românilor virarea a 2% din impozite pentru protecția ursului brun… Aș!… WWF România a lipsit, mulțumindu-se cu un comunicat prin care salută inițiativa Ministerului Mediului de a aproba cota de vânat urși. Firește că scribii WWF au îmbrăcat salutul într-o ciorbă de vorbe europene, conchizând că acțiunea criminală este menită ”creșterii acceptanței sociale față de carnivorele mari”. Așadar, după capii WWF România, ”bunele practici” prevăd gloanțe.

Dar, ca membru al echipei de proiect WWFși participant la această masturbație, mi-am amintit cum, în timpul proiectului, eram instruită să trimit cutare comunicat de presă la cutare minister, pentru «avizare», înainte de a-l trimite presei, ca să nu se supere ministerul. Eu pot să depun mărturie – și pentru asta vă asta scriu acum – despre incompetență profundă, lene și lipsă de coloană vertebrală la periculos de mulți oameni tineri care fac parte din această organizație. Oameni care sunt publicitați ca mari specialiști în proiecte complexe, de către instituții media respectabile.“, își amintește

Și-atunci nu e normal să ne întrebăm și să cercetăm dacă WWF este un ONG sau o companie cu interese, în toată regula?

 

Sergiu TABAN

 

 

 

Stiri similare

2 Comentarii

  1. Alin Ciula

    Autorul acestui articol tendentios habar nu are ce vorbeste. E trist ca presa il preia asa cum e.
    Fara WWF, aveam MHCuri la Poiana Marului inca din 2014. Pericolul nu a trecut, firma direct interesata face noi studii sa-si treaca proiectul.
    Fara WWF, n-aveam zimbri in CS. Si exista rangeri care chiar au grija de ei, faptul ca unul a ajuns iarna pe ulitele satului e exceptia si nu regula.
    Fara WWF, n-aveam in 2012 OM pt. paduri virgine, si fara Erika Stanciu la minister o parte din acestea nu s-ar fi protejat (incepand de anul trecut).
    Fara WWF
    Fara WWF, sturionii ar fi fost protejati de catre reprezentantii statului in borcane. Mari, ca sa incapa.
    WWF nu a militat niciodata pentru uciderea carnivorelor mari, si e treaba lor la ce intalniri aleg sa participe, unde, la ce proiecte se baga, si cum isi aleg partenerii.
    Cert e ca WWF Ro au realizat lucruri pe care alti activisti frustrati n-au reusit sa le realizeze, chiar daca striga sus si tare si se bat cu caramizi in piept.
    Se pare ca i-au coplesit frustrarile pe unii…
    Ce ati facut voi astia de va sta-n gat WWF, ca sa preveniti ceea ce ati reclamat, chestiile pentru care ii acuzati atata?
    Barna din capul vostru n-o simtiti, vedeti doar paiele din ochii altora?
    Sa va fie rusine!

    Raspunde
  2. Manto Gyorgy

    Totuși nu cred în aceste WWF-uri sau ONG-uri, cred că sunt militanții și executanții cu bună credință dar inconștienți, al acelor oameni care au beneficiat de resursele țării noastre, și în prezent după ce au văzut ca persoanele de exemplu ca D-voastră și alții care vor să protejeze natura l-e încurcă socotelile, au ales alt stil de abordare de producere a banilor și anume protejarea unor obiective pe care nu demult le-au exploatat, constituit din proiecte finanțate din bani europeni, din care un procent semnificativ va intra în buzunarul lor (spălarea banilor europeni). În altă ordine de idee s-au folosit de sentimentele iubitorilor de natură, le-au manipulat prin inițerea unor petiții, inducandu-le în eroare cu așa zisa crimă pe care-l fac vanătorii. Problema ar trebui analizată și din această perspectivă să nu vorbim despre acel fapt că de pe o zi pe alta acești reprezentanți de nivel înalt al WWF și Agent Green s-au dovedit a fi specialiști în materie de specii protejate. Ar trebui luat în considerare că această populație sănătoasă de carnivore se datorează managementului din ultimii 50 de ani al gestionarilor fondurilor cinegetice și nici pe departe agenților WWF și diferitelor ONG-uri. Tot ce se va întampla de acum încolo prin interzicerea valorificării exemplarelor de urs brun prin recoltare se va face în defavoarea în mod direct al ursului brun și implicit în mod indirect în defavoarea altor specii ungulate (cerb comun, mistreț, căprior) respectiv al celorlalți prădători. Vă edific cateva exemple : – crește populația de urși matematic se reduce și populația ungulatelor (făturile acestora sunt devorate de urși care fiind mulți acoperind suprafață mai mare, statistic avand o probabilitate mai mare să găsească aceste fături de ungulate); -vanătorii ne mai beneficiind de venituri în urma valorificării urșilor, nu mai sunt motivați să se ocupe de specia urs, va crește braconajul în mod alarmant; -vanătorii mai mult ca sigur o să găsească o cale legală sau nelegală să protejeze hrana administrată altor specii de vanat, ursul va fi nevoit să identifice și alte surse mai ușoare mai ales în cazul în care nu este fructificație în acei ani la fag sau la cvercinee și vor fi multe atacuri asupra speciilor domestice asupra culturilor agricole și implicit și victime omenești; va urma o creștere numerică exponențială a exemplarelor de urși și atunci natura începe să o regleze : intervin bolile, epidemiile, degenerarea exemplarelor, pierderea calitățiilor genetice, șmd; oamenii o să procedeze pentru apărarea bunurilor la metode ilegale: otrăvuri, folosirea cărnii cu antigel, lațuri, capcane, etc. Mai vreau să vă prezint și o altă latură a interzicerii vanătorii, intervențiile mai mult ca sigur se vor efectua de echipe SUAS, jandarmi, etc. Relocarea urșilor s-a dovedit o metodă ineficientă care este recunoscută de specialiștii care se ocupă de mai mult de 20 de ani în acest domeniu, țările din UE nu vor să aibă de a face cu specia de urs brun, deci rămane împușcarea, sacrificarea mă rog uciderea sau cum vreți să o denumiți a ursului și arderea acestuia dacă se interzice valorificarea trofeelor la specia de urs brun. Sau mă rog ministerul le va aduna undeva, va plăti naturalizarea acestora, că nu va putea obliga asociațiile de vanătoare să achite prețul naturalizării acestor trofee, asociațiile de vanătoare neavand a ce să facă cu acestea. Deci matematic se va împușca ursul ca pe un caine hoinar și se va arunca la gunoi. Deci pur și simplu NE BATEM JOS DE RESURSELE NAȚIONALE ale țării noastre. Și ca aceasta să nu fie de îndeajuns mai punem pe drum un număr semnificativ de oameni, aici mă refer la falimentarea asociațiilor care își asigurau existența prin valorificarea la recoltă a catorva exemplare de urși, bani care în mod direct se întorceau tot în favoarea vanatului (hrană, pază, combatere răpitor, etc). Și așa aș mai putea continuarea acestei liste, dar am obosit. Trag o concluzie asupra celor relatate : ACEASTĂ INIȚIATIVĂ EXTREMISTĂ DE PROTEJARE A URSULUI BRUN (care în mod viclean este clădită pe acapararea de unii a unui proiect, de cateva milioane de Euro, de definitivare a numărului de carnivore pe baza AD-ului acestora) SE VA ÎNTIMPLA ÎN DEFAVOAREA URSULUI BRUN ȘI A ALTOR SPECII DE VANAT.

    Raspunde

Lasa un raspuns lui Manto Gyorgy Anuleaza raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei