Ziua de 1 mai este cunoscută în popor și ca Ziua de Armindeni, ziua pelinului, sau ziua bețivului. Este o sărbătoare populară, care se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta.
Armindenul (care este o ramură verde) se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoși, prin petreceri la iarba verde, unde se mănâncă miel și caș și se bea vin roșu cu pelin.
Tradiția spune că acum se pun ramuri verzi la porți, pentru noroc și belșug. De asemenea, pelinul se pune pe masă, alături de tacâm și între așternut și haine pentru a îndepărta spiritele rele.
În trecut se credea că dacă în acea zi plouă, și în următoarele 40 de zile vor fi precipitații.
Armindeniul mai este cunoscută și ca sărbătoarea boilor. În această zi nu se pune mâna pe coarnele boilor și nu se înjugă, existând temerea că animalele ar putea muri. Sărbătoarea era respectată cu sfințenie de viticultori care sperau că vinul va fi protejat de pelin și nu va face floare.
În satele din Banat, Armindenul se punea la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat.
Creanga verde o așezau feciorii noaptea, fără să fie văzuți. Cei la casa cărora a fost pus Armindenul, trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut, spune tradiția din străbuni.
Pelinul, de care auzim rar în prezent, era o plantă extrem de importantă pentru oamenii care locuiau pe teritoriile României de azi acum 150-200 de ani. Era folosit la descântece, se credea că un om care a plecat de acasă poate fi readus înapoi, la fel, se credea că pelinul alungă boala și purifică locuința și gospodăria. Adesea era pus în vin (se credea că înnoiește sângele), iar la Rusalii și la alte sărbători, frunze de pelin se purtau la pălărie, în sân și în buzunare.
Daniela TUDOR
