243 de mori de apă, identificate pe raza județului Caraș-Severin! Peste 80 dintre acestea sunt încă folosite!

modelmic

Peste 240 de mori de apă au fost identificate în județul Caraș-Severin de reprezentanții Asociației Acasă în Banat, care a derulat în ultimele luni un proiect pe cât de inedit, pe atât de valoros. Numit sugestiv „Țara Morilor de Apă”, proiectul derulat în parteneriat cu Consiliul Județean Caraș-Severin, a avut drept scop scoaterea la lumină a acestor obiecte de patrimoniu, considerate ca fiind „adevărate relicve ale unei alte lumi” și care ar putea constitui o adevărată mană cerească pentru județ, în cazul în care se reușește punerea lor în valoare și introducerea într-un circuit turistic.

Proiectul s-a dovedit unul mai amplu decât se estima inițial, când se credea că pe raza județului Caraș-Severin ar mai fi aproximativ 100 de mori de apă. Realitatea de pe teren a depășit însă cu mult socotelile făcute pe baza ultimele surse bibliografice existente. Au fost identificate 243 de mori de apă, răspândite pe raza întregului județ. Iar inițiatorii proiectului, soții Nicoleta și Radu Trifan de la asociația Acasă în Banat, sunt convinși că mai există și alte mori pe care nu au reușit să le identifice, deoarece informațiile găsite de ei au fost insuficiente.

Din aceste 243 de mori, 82 sunt încă folosite zilnic sau săptămânal. 47 nu mai funcționează din diverse motive (de la lipsa de interes a proprietarilor sau rândașilor până la probleme cauzate de secetă sau de schimbarea topografiei râurilor), dar sunt în stare bună. Restul de 114 mori nu mai sunt funcționale, unele fiind în ruină, având doar fundația sau piatra de moară, altele cu acoperișul căzut sau cu mecanismele vandalizate.

Și cu toate că atunci când vine vorba de mori de apă, toată lumea se gândește automat la Eftimie Murgu, surprinzător, comuna cu cele mai multe mori este Cornereva, pe raza căreia există 32 de mori de apă, cu 10 mai multe decât în Eftimie Murgu. O altă localitate cu mori cu o valoare arhitecturală foarte mare este Topleț, clădirile ridicate aici pentru măcinarea cerealelor fiind în opinia lui Radu Trifan chiar mai valoroase din punct de vedere arhitectural decât cele din Eftimie Murgu. În cadrul proiectului, au fost identificare inclusiv mori despre care puțină lume își mai amintește.

„Un exemplu este chiar aici pe teritoriul municipiului Reșița, unde există, în afară de moara Juracek, alte două mori. Una este la Moniom, chiar la drumul național, de la RAR cum se vine de la Bocșa, pe partea dreaptă, moara lui Mustăcilă, care avea pe vremuri o roată verticală cu un canal de aducțiune din Bârzava. Dacă ar fi fost într-o condiție ideală ar fi fost transformată într-un obiectiv turistic. Din fericire, am luat legătura cu Primăria Reșița, le-am spus despre ea și au fost foarte interesați de acest lucru. Noi sperăm să se întâmple ceva cu acea moară.

Cea de-a doua moară este la Cuptoare, este o moară foarte veche, chiar lângă un izvor de unde se aduce apă la Reșița. A fost oprită prin anii 40, dar pe ușă scrie 1860, deci are o vechime considerabilă. Este un monument în sine”, a precizat Radu Trifan.

modelmic

Primul pas în cadrul proiectului a fost identificarea acestor mori și cartografierea lor, iar anul viitor, reprezentanții Asociației Acasă în Banat și-au propus să găsească fonduri pentru reabilitarea unora dintre acestea.

„Morile de apă trăiesc în primul rând prin comunitatea locală. Degeaba mergem și refacem niște mori de apă care după aceea nu vor fi folosite. În primul rând comunitatea locală trebuie să se mobilizeze, să își dorească să folosească morile respective, altfel vor începe să se degradeze din nou. Ne-am propus ca anul viitor să încercăm să renovăm câteva mori și eventual să le și repunem în funcțiune, dar cu siguranță vom alege acele locuri unde comunitatea locală își dorește acest lucru și are posibilitatea să continue ceea ce noi dorim să facem adică noi să le dăm o mână de ajutor, iar ei să continue procesul de a măcina, pentru că asta este viața morii și apoi, de ce nu, să înceapă să aducă turiști”, a explicat Nicoleta Trifan.

În străinătate, astfel de mori au devenit atracții turistice importante, în care oamenii merg să experimenteze tot ceea ce înseamnă o moară, de la A la Z. Este adevărat că morile din România nu au vechimea celor din Danemarca, ridicate în urmă cu 500-600 de ani, dar morile cărășene reprezintă un patrimoniu extrem de valoros. Cu atât mai mult cu cât la nivel național nu s-au mai păstrat foarte multe, existând chiar zone de unde au dispărut complet. În județul Sibiu, de exemplu, se mai păstrează doar trei mori de apă. Conform unor date puse la dispoziție de Muzeul Astra din Sibiu, în 1957 existau în Caraș-Severin 608 mori, reprezentând aproximativ 10% din numărul total din țară. În prezent, morile cărășene reprezintă peste 50% din total morile din România.

71848055_2407922116200977_9059694943487918080_o70306707_2389265294733326_2622844911719809024_o69758457_2389264458066743_8749989687906533376_o79187526_2475067606153094_2421527828777402368_o69688501_2389262504733605_1846014584914182144_o71254913_2397150210611501_5046668842898554880_o70767024_2397150230611499_6926055839098732544_o70617670_2397150097278179_5892703539657965568_o

 

Karina TINCUL

Distribuie pe:

Stiri similare

1 Comentariu

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei