Sub semnul aniversării a 1870 de ani de atestare epigrafică a stațiunii Băile Herculane, anul acesta va avea loc în perioada 22-23 iunie cea de-a VI-a ediție a Simpozionului Internațional „Herculane – arcade în timp”.
Organizat de Primăria Băile Herculane, Cenaclul Domogled, împreună cu Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România (ALZIAR), cu sprijinul Direcției Județene pentru Cultură Caraș – Severin și al Episcopiei Caransebeșului, simpozionul, inițiat în iunie 2017, se constituie într-o manifestare anuală complexă în cadrul căreia se desfășoară mai multe activități structurate pe secțiuni.
„Secțiunea de comunicări științifice a simpozionului, intitulată CULTURĂ ȘI ISTORIE LA BĂILE HERCULANE, va evoca evenimentele omagiate din istoria stațiunii Băile Herculane, prin prelegeri științifice grupate pe tematici:
– HERCULANE 1870 (153 d. Hr. – 2023)
– 90 DE ANI DE LA VIZITA REGELUI CAROL AL II – lea LA BĂILE HERCULANE (1933)
Un moment special se va desfășura sub titulatura „HERCULANE PE ARIPI DE VALS” și va fi dedicat împlinirii a 120 de ani de la lansarea la Băile Herculane a valsului „Souvenir de Herkulesbad” creație a compozitorului și dirijorului vienez Jakob Pazeller. Valsul „Souvenir de Herkulesbad” a fost declarat oficial Imnul stațiunii Băile Herculane, în prezența d-lui Friedrich Pazeller, pianist și dirijor din Baden Baden, Germania, nepotul compozitorului Jakob Pazeller, în cadrul celei de-a V-a ediții (2022) a simpozionului ”Herculane – arcade în timp” și va fi interpretat de formația camerală „CVARTET NUEVO”, în deschiderea simpozionului, după intonarea Imnului de Stat al României”, precizează organizatorii.
Conform formatului consacrat, în cadrul simpozionului se vor desfășura mai multe activități organizate pe secțiuni:
Este vorba de secțiunea „Secvențe artistice”, program de muzică clasică, momente poetice, la care își dau concursul invitați din Timișoara, Reșița, Caransebeș, iar Grupul psaltic „ETHOS” al Episcopiei Caransebeșului, va deschide secțiunea ”Secvențe artistice” cu un program de pricesne.
O altă secțiune va fi Sesiunea de comunicări științifice moderată de dr. ist. Dacian Rancu, Managerul Muzeului Județean de Etnografie și de Graniță Caransebeș.
În cadrul expozițiilor vernisate cu ocazia simpozionului, organizatorii vorbesc despre o premieră și anume colaborarea cu Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Caraș – Severin care va pune la dispoziție xerocopiile documentelor de arhivă referitoare la stațiunea Băile Herculane pentru organizarea expoziției „Herculane, 1870 ani de atestare epigrafică”.
Sesiunea „Lansare de carte”, intrată deja în tradiția simpozionului, o aduce în prim plan pe poeta Sylvia Hârceagă, conducătoarea Cenaclului „Seniorii” din Timișoara, care va prezenta volumul de versuri „Prin veșnicia unei clipe”, apărută în 2023 la Editura David Press Print Timișoara.
Secțiunea a doua a simpozionului va prezenta sesiunea de comunicări pe teme de turism cultural „Turism și cultură la Băile Herculane” în cadrul căreia se va lansa oficial ruta cultural turistică „Herculane pe aripi de vals”, proiect realizat de ing. Dorin Bălteanu. Autorul este la cea de-a treia rută cultural turistică recunoscută oficial de Serviciul Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului din cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului. Celelalte două proiecte de rute cultural turistice, intitulate „Pe urmele lui Hercules”, „Pe urmele împărătesei Elisabeta (Sisi)”, au fost lansate la edițiile precedente ale Simpozionului „Herculane – arcade în timp” din 2021 și 2022.
Activitățile simpozionului vor continua vineri, cu o plimbare prin Centrul Imperial Istoric, Parcul Central, Podul de piatră, Piața Hercules.
Un eveniment deosebit va avea loc, vineri 23 iunie 2023, ora 12:30, în Pavilionul muzical din Parcul Central, unde formația „CVARTET NUEVO” va susține un recital, în fața participanților la simpozion, a turiștilor și a localnicilor.
Evenimentul cultural din Valea Cernei adună invitați din mediul academic, oameni de cultură, profesori, arhitecți, reprezentanți ai direcțiilor de cultură din țară.
Lorena POENARU
