Se spune că orice criză ascunde o oportunitate. De data asta, oportunitatea pare să fie o șansă unică de a-ți testa nervii, creativitatea fiscală și, mai ales, rezistența la absurd. Gândiți-vă la noul proiect de lege nu ca la o simplă reformă, ci ca la o adevărată operă de artă modernă, un „ready-made” de tip Marcel Duchamp, unde obiectul (antreprenorul) este mutat din contextul său natural (economie) într-un muzeu al birocrației, unde e expus ca „specimen pe cale de dispariție”.
- Taxa pe „prosperitatea nepermisă”: CASS la 90 de salarii
Guvernanții noștri au găsit soluția perfectă pentru problema „clasei de mijloc cu nasul pe sus”. Nu, nu este vorba de o soluție pentru a o crește, ci pentru a o nivela elegant. Mai exact, au creat o bandă de venituri (cea de 5.000-10.000 de euro net lunar) pe care au etichetat-o „zona de risc major”. Riscul nu e de sărăcie, ci de a deveni „prea bogat” pentru statul român.
Într-un gest de generozitate fără precedent, statul îți zice: „Ai ajuns la un venit decent? Plătești CASS de 33.300 de lei! De ce? Pentru că ești suficient de „bogat” ca să-ți permiți, iar noi, statul, avem nevoie de bani. Oare ce primești în schimb pentru această sumă uriașă? Aceleași servicii medicale ca cel care plătește 100 de lei pe lună. E ca și cum ai plăti pentru un bilet la clasa I într-un avion, doar ca să te așezi lângă motoare și să mănânci aceeași caserolă cu pui rece, ca restul pasagerilor de la clasa economică. Este o solidaritate forțată, o versiune fiscală a principiului „ia de la bogați și dă la… ei, tot la noi!”.
- Capital social de 8.000 de lei: taxa pe „visuri de Antreprenor”
Când birocratul român se plictisește, se gândește la două lucruri: cum să mai scoată bani de la antreprenori și cum să-i facă să muncească mai mult pentru a închide o firmă. Răspunsul la ambele întrebări este, bineînțeles, majorarea capitalului social.
De la un modest 200 de lei, un fel de „bilet de intrare” în lumea antreprenoriatului, se trece la un grandios 8.000 de lei. Este ca și cum ai pune taxă de intrare la un club de fitness: „Vrei să slăbești? Plătește-mi 1.500 de euro, altfel nu te las să faci mișcare!”.
Evident, scopul oficial este „lichidarea firmelor inactive”. Practic, statul zice: „Nu ai activitate? Te lăsăm să închizi firma, dar mai întâi ne dai un acompaniament de 1.500 de euro, ca un fel de cadou de adio!”.
Soluția logică, de a simplifica procedurile de închidere a firmelor, este, evident, prea simplă. De ce să lichidezi o firmă în două zile, când o poți ține pe perfuzii cu 8.000 de lei, ca un pacient care nu vrea să moară, dar nici nu mai are nicio șansă? Această măsură va duce la falimentul a sute de mii de firme și va provoca un haos birocratic de proporții. Va fi un fel de „Marea Închidere” a firmelor românești, un spectacol grandios, organizat de stat, cu un singur scop: să se demonstreze cine e șeful în jungla economică. Iar la final, când praful se așează, vor rămâne doar unii dintre „eroii” care își vor fi salvat firmele, sau care, mai degrabă, își vor fi abandonat visurile, transformându-se în „lucrători la negru” – o evaziune fiscală subvenționată, oarecum, de stat.
În loc să adreseze problemele sistemice, cum ar fi risipa banilor publici, corupția, pensiile speciale și companiile de stat care produc pierderi, guvernanții au ales calea „cea mai ușoară”: o nouă povară pe umerii celor care, până acum, au ținut economia în spate. Nu te mai mira că nu există nicio reformă, pentru că reformele necesită curaj, viziune și responsabilitate, iar „specialiștii” noștri par a fi experți doar în a genera noi taxe.
Toate aceste măsuri, luate la grămadă, sunt un manifest al neputinței și al lipsei de viziune economică, un fel de „ultima strigare” a unui stat care nu mai știe de unde să ia bani. Aceste măsuri nu sunt doar proaste, ci sunt, mai degrabă, un atentat la adresa libertății economice și a spiritului antreprenorial.
Acestea fiind spuse, cum crezi că ar trebui să reacționeze antreprenorii în fața acestui val de noi taxe și de birocrație? Ce soluții practice ar putea fi luate, în afara de a închide pur și simplu o firmă?
Diana ȘTEFAN
