Administrația de la Washington a cerut demisia ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, pe fondul unui scandal care a atras atenția presei internaționale și a unor membri ai Congresului american. Anunțul a fost făcut marți, 13 octombrie, de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Katie Zacharia, după ce președintele Donald Trump își exprimase public nemulțumirea față de situația ambasadoarei.
Numele lui Guilfoyle se află în centrul unor controverse privind presupuse conduite necorespunzătoare în exercitarea funcției diplomatice, relațiile cu persoane implicate în activități de lobby și promovarea unor interese comerciale private. România a ajuns, la rândul său, în atenția presei în urma unor relatări despre o discuție purtată de ambasadoare la Atena, în primăvara acestui an.
Declarația despre România care a stârnit controverse
Potrivit unei investigații publicate de The Wall Street Journal, la o cină organizată la Atena în martie 2026, Kimberly Guilfoyle ar fi făcut referire la situația politică din România și la perspectiva căderii Guvernului condus de Ilie Bolojan. În acest context, ambasadoarea ar fi afirmat că Statele Unite pot provoca schimbări politice în orice țară doresc.
Replica atribuită acesteia – „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici” — ar fi fost rostită în cadrul unei discuții cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, potrivit relatărilor apărute în presă. Avocatul ambasadoarei a contestat modul în care a fost prezentat schimbul de replici.
Subiectul are o relevanță aparte pentru România, în condițiile în care Guvernul Bolojan a fost demis la 5 mai 2026, printr-o moțiune de cenzură adoptată cu 281 de voturi. Relatarea despre conversația de la Atena a alimentat întrebări privind limitele implicării diplomatice în politica internă a unui stat aliat. Totuși, declarația atribuită ambasadoarei nu constituie, prin ea însăși, o dovadă că Washingtonul ar fi determinat căderea Executivului de la București.
Interese energetice și suspiciuni privind relațiile de lobby
O altă componentă a scandalului privește promovarea unor proiecte energetice în sud-estul Europei. Investigația The Wall Street Journal a relatat că Guilfoyle ar fi susținut interesele grupului grec Aktor, implicat în proiecte legate de importul și distribuția gazelor naturale lichefiate americane.
În acest context apare și Christos Marafatsos, un lobbyist asociat companiei, despre care publicația americană a scris că a participat în mod repetat la întâlniri la care era prezentă ambasadoarea. Situația a ridicat semne de întrebare privind separarea activității diplomatice de promovarea intereselor comerciale private.
Miza regională este importantă și pentru România, aflată pe traseul Coridorului Vertical de Gaze, infrastructură care urmărește transportul gazelor din Grecia către piețele din nordul și estul Europei. Dezvoltarea acestei rute este legată de eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie.
Existența acestor proiecte nu demonstrează, în sine, că ar fi fost comise nereguli. Controversa privește în special modul în care au fost promovate anumite interese comerciale și eventualele conflicte dintre acestea și responsabilitățile unei funcții diplomatice.
Congresul american solicită clarificări
Cazul a ajuns și în atenția parlamentarilor americani. Membri ai Congresului au cerut Departamentului de Stat să examineze conduita ambasadoarei, inclusiv relatările privind comentariile referitoare la schimbarea guvernului din România și prezența lobbyiștilor la întâlniri oficiale.
Senatoarea Jeanne Shaheen și reprezentantul Gregory Meeks s-au numărat printre cei care au solicitat explicații privind posibila promovare a intereselor unei companii străine în cadrul activității diplomatice americane. Demersurile lor au vizat atât protejarea credibilității diplomației SUA, cât și clarificarea eventualelor încălcări ale regulilor de etică.
Separat, ambasadoarea a fost vizată de acuzații privind o presupusă solicitare de 100.000 de dolari adresată unui donator politic pentru achitarea unei datorii personale, în schimbul căreia ar fi putut facilita accesul la oficiali ai administrației Trump. Reprezentanții săi au contestat acuzațiile și autenticitatea materialelor invocate în relatările de presă.
O criză diplomatică ale cărei efecte depășesc Grecia
Solicitarea demisiei marchează o escaladare a situației în care se află Kimberly Guilfoyle, însă nu reprezintă o confirmare oficială a tuturor acuzațiilor apărute în spațiul public.
Pentru România, episodul readuce în discuție două teme sensibile: respectarea suveranității politice a statelor aliate și transparența relațiilor dintre diplomație și interesele economice private. Deocamdată, informațiile disponibile nu demonstrează că schimbarea guvernului de la București ar fi fost provocată de administrația americană.
Evoluția cazului Kimberly G. va depinde de clarificările oficiale și de rezultatele eventualelor verificări privind conduita ambasadoarei. Până atunci, declarațiile atribuite acesteia și controversele legate de activitatea sa rămân subiecte de interes pentru presa internațională și pentru partenerii europeni ai Statelor Unite.
Sergiu TABAN
