Cine ia taurul de coarne?

Mai direct sau mai voalat, politicienii zilei amintesc tot mai des de reorganizarea administrativ-teritorială a României. Veche din 1968 când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948, actuala structură administrativă își dovedește tot mai des slăbiciunile și risipirea banului public.

„În țara primarilor, primăriile par să nu aibă un sens administrativ, ci să funcționeze, cu bani de la buget, ca agenții electorale. Asta pentru că o bună parte din ele nu au bani nici pentru plata propriilor salarii – ceea ce înseamnă că nu administrația e făcută pentru cetățeni, ci cetățenii sunt făcuți pentru a justifica existența acestor entități de profit politic.

Situația e păstrată de către partidele de guvernământ tocmai din rațiuni politice – asta deși România are cea mai mare cheltuială cu administrația efectivă: 3% din PIB, la egalitate și pe primul loc cu Ungaria, acolo unde partidul lui Viktor Orban se perpetuează la putere bazându-se tocmai pe salariații din administrație“ titrează Curs de Guvernare.

Un număr de 651 de comunele din România (23% din primăriile rurale) nu au avut în anul 2022 venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile. Vasluiul a excelat la acest capitol, cu 57 (peste 70% din totalul de 81 de comune din județ), aflate în această situație disperată. Bine măcar că la Vaslui s-a găsit niște mizilic pentru portbagajul președintelui Buzatu. De asemenea, bugetele a 412 comune (15% din primăriile rurale) din România au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central.

Aproape 900 de localități (adică 28% din total, incluzând și orașele) au mai puțin de 2.000 de rezidenți. Aici ne referim însă doar la comune, întrucât de aici, a promis premierul Marcel Ciolacu, va începe reorganizarea administrativ-teritorială a României. Mai precis, prin alipirea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori la UAT-uri învecinate și mai dezvoltate.

Promisiunea a fost făcută în numele guvernelor ce vor fi numite undeva după 2025, dacă, desigur, interesul politic nu va fi acela de-a conserva aceste puncte electorale: „Reorganizarea ar trebui începută cu localităţile care au până în 1.500-2.000 de locuitori. Trebuie dat acest semnal, poate nu de la alegerile acestea, la alegerile viitoare, dar în România este nevoie şi de o reformă administrativă. Trebuie să o facem şi să ne-o asumăm”, a declarat Marcel Ciolacu.

Acuma nu că vin alegerile, la anul nu că e campanie electorală, după nu putem să facem asta că ne punem primarii în cap și…tot așa. Un fel de „Lungește Doamne boala până s-o coace poama“.

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, a explicat că nu va fi suficient timp, în actualul mandat, pentru o reformă administrativ-teritorială a României, dar a subliniat că această reformă este necesară și că ea se poate implementa treptat: ”Trebuie să fim realişti, a rămâne 7 regiuni în România cred că este o situaţie care va fi destul de greu de gestionat. Dar, dacă am înjumătăţi sau am împărţi la 3 numărul judeţelor de astăzi, totuşi ar fi o reformă destul de importantă. Cred că nu ar trebui să fim atât de radicali, dar este necesar să avem o reformă administrativă“ a precizat ministrul Adrian Veștea.

Reforma administrativă trebuie făcută în pofida opziției unora care și-ar pierde scaunul călduț. Întrebarea e dacă actuala clasă politică pune interesele țărtii mai presus de cele proprii ori de partid; dacă politicienii de azi, ori cei de mâine vor avea suficiente „cohones“ să ia taurul de coarne. Altfel….timpul trece, leafa merge, noi cu drag …. ne facem că muncim.

Dan AGACHE