Judecătoria Caransebeș a pronunțat, în cazul ultrajului de la Cănicea, pedepse cu suspendare pentru Petru Bălu și Mihai Belu, cei doi bărbați implicați în incidentul din 19 iulie care a tensionat comunitatea și a inflamat rețelele sociale. Deși cazul a fost intens comentat online, avocatul Loredana Sabo – apărător pentru unul dintre inculpați – subliniază că instanța „nu s-a lăsat atrasă de presiunea telejustiției” și a judecat strict pe baza probelor.
„Telejustiția nu a putut înfrânge logica și fermitatea instanței. Judecătorii au cântărit probele, nu opiniile din social-media, chiar dacă unii și-ar fi dorit o altă direcție”, afirmă avocatul Sabo, explicând că hotărârea a fost una echilibrată, construită pe fapte și nu pe emoție publică.
Acorduri de recunoaștere și cele trei luni în arest care au schimbat perspectiva
Atât Petru Bălu, cât și Mihai Belu au recunoscut faptele comise și au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș, conștientizând gravitatea gesturilor lor. Cele trei luni petrecute în arest preventiv au reprezentat, potrivit surselor judiciare, un timp suficient pentru ca cei doi să înțeleagă consecințele actelor lor.
Prin semnarea acordurilor, inculpații au renunțat la judecata pe fond, acceptând să fie condamnați conform probatoriului deja administrat.
Pedepsele decise de instanță: închisoare cu suspendare și obligații clare pentru reabilitare
Despre pedepsele primite de cei doi inculpați, putem spune că Petru Bălu a primit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, prin executare suspendată sub supraveghere pe 4 ani.
Bălu are obligația de a efectua muncă neremunerată în folosul comunității: 90 de zile la Primăria Cornea sau Primăria Iablanița și interdicția de a se apropia la mai puțin de 3 metri de polițistul ultragiat, pentru o perioadă de 5 ani.
Totodată Petru Bălu are mai multe drepturi civile și libertăți restrânse pe durata supravegherii, dar și o plată a 15.000 lei despăgubiri morale către partea civilă.
De cealaltă parte, Mihai Belu a primit o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare, prin executare suspendată și obligația de a efectua 90 de zile de muncă în folosul comunității. Totodată îi sunt interzise anumite drepturi pe durata supravegherii, fiind obligat la despăgubiri de 15.000 lei către partea civilă.
O hotărâre fermă, dar și cu o notă de clemență pentru reabilitare
Instanța a considerat că recunoașterea faptelor, căința, lipsa antecedentelor grave și perioada petrecută în arest sunt circumstanțe care permit reeducarea fără încarcerare. Judecătorii au transmis astfel un mesaj dublu: legea nu iartă ultrajul, însă societatea oferă o șansă celor care acceptă răspunderea și își doresc să repare răul făcut.
Cazul de la Cănicea rămâne un exemplu despre cum justiția poate rămâne echilibrată chiar în vâltoarea „telejustiției”, atunci când probele sunt analizate cu rigoare, iar instanța păstrează distanța necesară pentru a decide nu doar sancțiuni, ci și posibilități reale de reintegrare.
Sergiu TABAN
Țară de căcat, de proști, instituțiile sunt de tot căcatul toate,muie Congo România proastă și slugă. Futuvă-n gură de jeguri de căcat care a-ți votat Mucea Căcâcea idiotul și Bolojaf Prostovan
Păi voi aveți așteptări mari de la justiția cărășană?????? Eu nu mai am.
”Judecătorii au transmis astfel un mesaj dublu: legea nu iartă ultrajul, însă societatea oferă o șansă celor care acceptă răspunderea și își doresc să repare răul făcut.”
–
Se referă la ”societatea” CCR sau la CC (al PC) R?
Ăștia (își) acceptă răspunderea și doresc să repare răul făcut (altora)?