Cum este sabotată economia locală de către aleșii locali!

modelmic+editorial-Recovered

 

Lunca Dunării este așa-numita albie majoră a fluviului și se întinde de la Porțile de Fier până la Călărași pe o lățime ce variază între 0 și 10 kilometri. Pe acest sector de câmpie de lângă Dunăre se pot concentra majoritatea activităților agricole ale României. Aici ai apă la discreție, soare… Mai trebuie ceva?

Agricultura durabilă se face în aer liber, cu multă apă, fără îngrășăminte și alte chimicale și cu mult soare. Pe toate le găsești în câmpia de lângă Dunăre. Asta nu inventăm noi acum, în acest articol, asta era și pe vremea faraonilor din Egipt, în lunca Nilului. Această câmpie de lângă Dunăre este în mare parte proprietate publică privată și aparține primăriilor limitrofe.

Am pornit la drum pentru a învinge dorința corpului de a rămâne într-o stare de repaus, ajungând astfel în Lunca Dunării surprinsă în poza de mai jos, Dunărea fiind în spatele fotografului.

image001

Primarul și consilierii locali din satul aflat dincolo de pădure au aprobat în ședința CL, în unanimitate, că ar fi bine dacă s-ar construi lângă mașina din imagine un complex agricol pe trei hectare.

Numai că, până să semnăm contractul de concesiune pentru cele trei hectare, au dat drumul la niște „maimuțe” și, pentru că nu le-am hrănit, brusc, instantaneu și dintr-o dată, primarul și consilierii PSD și-au văzut de alte treburi. Adică și-au contestat existența…

Energia generată de câmpul forțelor caracteristice lucrurilor şi fiinţelor vii în mișcare este nesemnificativă în câmpia de lângă Dunăre.

Mânați în continuare pentru a învinge acea proprietate a corpurilor de a rămâne în starea în care sunt, am ajuns pe Valea Timișului, în incinta unei foste unități militare care acum se războiește doar cu natura. În imaginea de mai jos… o amintire a fostului ștrand din incinta fostei unități militare unde se vede cum natura își recâștigă terenul ca să dovedească inexistența construcției din beton.

 

image003

Am cerut în concesiune bazinul, fostul ștrand, pentru a-l transforma în bazin piscicol, și ni s-a răspuns că: „Nu se poate, nu vrem să-i schimbăm destinația…”. Răspunsul a venit de la proprietar, Consiliul Județean, prin Departamentul care se ocupă cu gestionarea patrimoniului, adică de acolo de unde șefii fac vizite la „Beciul Domnesc”.

Energia generată de câmpul forțelor lucrurilor şi fiinţelor vii în mișcare este nesemnificativă în incinta fostei unități militare.

Din nou la drum, acum pe Valea Bistrei, în sus. Mii de hectare, ca în imaginea de mai jos, așteaptă să fie puse în valoare.

image005

S-au găsit și aici trei consilieri să ne conteste în anulare proiectul, care are avize favorabile de la toate instituțiile statului, singurele abilitate să conteste sau să aprobe un proiect. Consilierii contestatari aparțin unui partid cu doctrina liberală, adică cei care susțin în campanie că trebuie…„libera inițiativă, concurență, piață liberă, debirocratizare, legislație, economica simplă..etc”.

Cine-i întreabă pe acești aleși de ce stau abandonate toate aceste terenuri și construcții?

Cine le face o socoată ca să se vadă cât ar câștigă economia locală-națională dacă toate acestea ar produce ceva? Nimeni!

Terenurile și construcțiile aflate în proprietatea statului și a unităților administrativ-teritoriale sunt domenii administrative ale statului și se împart în publice, cele pe care se află o piață, o școală, un spital, drumurile… și publice-private, cele pe care se poate construi o activitate economică, cum sunt ți cele din fotografiile de mai sus. Pentru ele nu se plătește impozit.

Propunere de inițiativă legislativă:

  • Unitățile administrativ-teritoriale să plătească impozit pe terenurile publice- private ale statului direct la bugetul de stat.   Să vezi atunci goană după investitori!

 

  • Unitățile administrativ-teritoriale nu plătesc impozit pe terenurile publice-private, dar dacă refuză un investitor care dorește să construiască o activitate economică pe aceste terenuri atunci să nu mai primească bani de la Bugetul de Stat.

 

Cui îi pasă?

Anul acesta unele impozite locale, plătite de cetățeni, se măresc de cinci ori, pentru că așa se construiește bugetul local, cu bani de la cetățeni. A rămas ca o amintire construirea bugetului cu bani din impozitul pe profitul activităților economice din zonă. Tot așa simplist se și cheltuie banii din bugetul local,: pe floricele plantate pe spațiile verzi ale târgului în luna noiembrie, pe bordurele…dar și cu veniturile speciale.

 

Eugen LUPU

 

Distribuie pe:

Stiri similare

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei