Săptămâna viitoare vom ști dacă România mai are vreo șansă de a adera la Spațiul Schengen anul acesta sau în 2024, conform declarațiilor făcute la Reșița de europarlamentarul Eugen Tomac, președintele PMP. Și asta pentru că în perioada 25-27 ianuarie va avea loc la Stockholm prima reuniune informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne sub președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene. Moment la care, potrivit lui Tomac, România ar trebui să obțină o decizie, chiar și informală, privind aderarea în acest an a României și Bulgariei la Schengen. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, Guvernul României are obligația de a ataca decizia la Curtea de Justiție a UE, este de părere europarlamentarul.
„Concluzia mea, cunoscând foarte bine acest dosar, este că dacă săptămâna viitoare la Stockholm, nu se comunică o decizie, fie ea și informală, că s-a agreat între statele membre ca România și Bulgaria să adere în martie la Spațiul Schengen, atunci Guvernul României, împreună sau nu cu Guvernul Bulgariei, are obligația să meargă la Curtea de Justiție a UE să tranșeze acest subiect. Pentru că în acest consiliu JAI s-a intrat cu o recomandare din partea Comisiei care sună astfel, România, Bulgaria și Croația sunt pregătite să adere la Schengen, validați decizia, iar Consiliul a decis că doar Croația trebuie să intre.
Cred că săptămâna viitoare este crucială pentru noi și mă așteptam ca Guvernul, prim-ministrul, ministrul de Interne, să le comunice românilor în fiecare zi ce fac, ce discută cu bulgarii, cu austriecii, cu olandezii, etc. Noi, în această perioadă, trebuia să facem un efort extraordinar pentru a corecta nedreptatea din 8 decembrie 2022. Observăm însă o tăcere totală, o neasumare a președintelui a deciziilor cu privire la acest dosar, uitând un lucru esențial, că nouă ne sunt încălcate 2 drepturi fundamentale ale UE. Uniunea Europeană este construită pe patru libertăți fundamentale: libertatea de circulație a persoanelor, a bunurilor, a capitalului și a serviciilor. Ori, românilor, de mai bine de 12 ani le sunt îngrădite 2 libertăți fundamentale”, a afirmat Eugen Tomac.
În opinia europarlamentarului PMP, în cazul în care la întâlnirea JAI de săptămâna viitoare România nu va obține o asumare fermă din partea tuturor statelor că la prima ședința oficială din 9 martie de la Bruxelles, se va pune pe ordinea de zi extinderea spațiului Schengen, România și Bulgaria nu vor mai avea nicio șansă să adere în următorii doi ani. Și asta deoarece, pe de o parte, după Suedia la președinția UE va urma Spania, care la rândul ei are probleme cu frontiera de sud a Europei și care este criticată pentru modul în care gestionează fluxul de migranți din Africa. Iar pe de altă parte, în general cu un an de zile înainte de alegerile europarlamentare care vor avea loc în luna mai a anului viitor, nu se mai schimbă agenda și nimeni nu își mai asumă decizii strategice, pentru că trebuie să le explice în campania electorală.
„Dacă nu se reușește la Stockholm clarificarea acestei situații, în 2023- 2024 este puțin probabil să aderăm la Schengen. Iar un proces la Curtea de Justiție a UE oricum nu ar suspenda negocierile, ba mai mult ar reprezenta un instrument în plus de presiune. Pentru că o decizie favorabilă, sunt absolut convins, la Curte, poate implica și alte consecințe pentru alte state. Și probabil aici se fac presiunile pentru a nu exista o acțiune în justiție”, a mai adăugat Eugen Tomac.
Karina TINCUL
Am auzit că va fi și Popovici prezent în sală.
Popovici ăla care era partenerul lui Banană (șoferul lui Frunzăverde) și acum e mare director la CNAS.
O fi ocupat postul prin concurs ? Unde se pot vedea rezultatele de la concursul respectiv ?
„Concluzia mea, cunoscând foarte bine … Uniunea Europeană este construită pe patru libertăți fundamentale: libertatea de circulație a persoanelor, a bunurilor, a capitalului și a serviciilor. Ori, românilor, de mai bine de 12 ani le sunt îngrădite 2 libertăți fundamentale”, a afirmat Eugen Tomac.
–
Dreptul de proprietate, de moștenire, libertatea de exprimare (inclusiv a copiilor) cică nu ar fi libertăți îngrădite (în România) și nici fundamentale, motiv pentru care onorabilul le-a și omis cu desăvârșire.