Haos, sânge și teroare

De mai bine de 10 zile s-a aprins fitilul de la butoiul cu pulbere din lumea arabă. Un conflict vechi și mocnit, cu răbufniri periodice, soldate cu sute de morți și mii de răniți, cu pierderi și de o parte și de alta, cu un sentiment de frică și nesiguranță.

Parcă nici nu mai contează cine are dreptate. Atâta timp cât vor exista, resentimentele vor răbufni iar și iar, conflictul se va transmite de la o generație la alta și nesiguranța și instabilitatea vor persista.

Acum, totul a plecat de la o incursiune atroce a luptătorilor Hamas în Israel; sute de morți, masacru, prizonieri, bătrâni, femei, copii. Nu a fost o luptă bărbătească, de la militar la militar; nu. A fost mai simplu să ucidă oameni nevinovați, luați ca din oală din casele lor. Televiziunile vuiesc de atrocitățile comise sâmbăta trecută de cei care au ieșit din Fâșia Gaza, pe drept cuvânt cea mai mare închisoare în aer liber.

S-a trecut la represalii, la mii de rachete trase de israelieni, la o intensificare a jihadiștilor islamici, la alte sute (devenite între timp mii) de morți și răniți, mulți dintre ei victime colaterale într-un război de al cărui început puțini își mai amintesc și care pare fără de sfârșit.

Aseară o rachetă a distrus un spital civil; alte sute de morți și răniți. Degeaba cei doi combatanți arată cu degetul unul spre celălalt; degeaba se încearcă pasarea responsabilității pe umerii adversarului. Victimele există și au produs furie, revoltă și au acutizat sentimentul de neliniște și posibilitatea extinderii acestui conflict în întreaga lume arabă și chiar mai departe.

Ca de fiecare dată apar, în astfel de situații, și oportunitățile pentru unii de a trage spuza pe turta lor. Rușii își freacă palmele de bucurie că incursiunea lor în Ucraina a trecut pe locul doi în vizibilitate internațională. Ba mai mult, interesul pentru ajutorarea Ucrainei din partea lumii civilizate a scăzut.

Iordania, Iranul, Irakul, Arabia Saudită, Turcia, Qatar ori Egipt au început un joc ciudat de șah, în care piesele de rând, ce merită a fi sacrificate pentru câștigarea partidei, sunt trecute la pierderi colaterale. Cu toate că e vorba de oameni, copii, semeni ai noștri și ai lor.

Americanii au trimis în zonă două portavioane de ultimă generație, cu peste 10 mii de militari, sute de avioane de bombardament și elicoptere de asalt. Rusia și China amenință și ele că vor interveni. Lumea musulmană e gata să facă bum și asta pentru că pentru mulți dintre ei, moartea e o binefacere. Dar pentru ceilalți?

Repet: nu știu cine are dreptate, cine a greșit și cine trebuie să plătească dar, să-ți arăți bărbăția în fața unor femei gravide, a unor copii ori a bătrânilor neînarmați doar pentru că așa îți cere credința, mă întoarce cu gândul la evul mediu.

Sper ca Dumnezeul nostru ori Allahul lor să le dea mintea de pe urmă și să stopeze această vărsare de sânge nevinovat; să oprească (cât încă se mai poate) escaladarea acestui conflict ce riscă să se generalizeze. Să nu uităm că mai există nebuni, fanatici sau cum vreți să le spuneți, ce au acces la butonul roșu al valizelor atomice. Și asta înseamnă că întregul conflict se va termina. Fără învingători, fără învinși, ci doar cu miliarde de victime de o parte și de alta, cu sfârșitul unei civilizații, așa bună, rea cum e ea, dar e a noastră.

Sursă foto: Agerpres

Dan AGACHE