Județul Caraș-Severin, la 55 de ani de la înființare! „Este important să vedem de unde venim pentru a putea ști încotro mergem”

Județul Caraș-Severin a împlinit 55 de ani la înființare, moment marcat luni la sediul Consiliului Județean Caraș-Severin, printr-o masă rotundă și o expoziție foto-documentară. Evenimentul aniversar (puțin întârziat, având în vedere că legea privind reorganizarea administrativă a țării a fost aprobată în februarie 1968) a stat oarecum și sub semnul întrebării cu privire la viitorul județului Caraș-Severin, în perspectiva unei viitoare regionalizări sau reorganizări administrative, aspect despre care se vorbește deja de ceva ani, fără a se face, însă, niciun pas concret în această direcție.

„Au trecut 55 de ani de la reforma administrativă din 1968 prin care se înființau noi unități administrativ-teritoriale, și anume județele. Județul Caraș-Severin are de atunci instituții proprii, are personal propriu și, iată, o istorie proprie de 55 de ani, pe care o putem, să spunem așa, contabiliza. Muzeul Banatului Montan, ca muzeu de rang județean, este practic obligat, prin misiunea sa, să amintească în mod constant aceste repere și am organizat acest eveniment în sala de ședințe a CJ tocmai pentru a evidenția rolul și locul muzeului, dar și al CJ, ca autoritate, în viața istorică, socială, economică și culturală a acestei părți de România. Ca o concluzie generală se impune poate următorul lucru: singura constantă din viața noastră este schimbarea. Așteptăm o nouă schimbare, odată cu regionalizarea României”, a precizat Livia Magina, managerul Muzeului Banatului Montan, unul din organizatorii evenimentului, care a făcut cu acest prilej și o trecere în revistă a evoluției și a schimbărilor administrative prin care a trecut actualul teritoriu al județului Caraș-Severin, din perioada feudală până în perioada modernă.

„Este important să vedem de unde venim pentru a putea ști încotro mergem”, a subliniat în cadrul întâlnirii Ovidiu Roșu, șeful Serviciului Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale ale României, cel care a pus la dispoziția organizatorilor și o serie de documente de arhivă inedite, dovadă a amplului proces de reformă administrativă derulat începând cu luna februarie a anului 1968, când România a renunțat la organizarea administrativă de inspirație sovietică, pe regiuni și raioane, și a revenit la județele tradiționale.

„Astăzi, poate cu 2-3 luni întârziere, am decis să ne punem unii lângă alții din punct de vedere al instituțiilor și să privim înapoi în urmă cu 55 de ani, în 1968, momentul în care apare județul Caraș-Severin. Acesta are o evoluție în timp mai deosebită. La sfârșitul sec. al XIX-lea, teritoriul actualului județ era împărțit în 2 părți principale: zona industrială, unde intrau Bocșa, Reșița, Dognecea, Ocna de Fier, până la Oravița și Moldova Nouă, pe de o parte, și pe de cealaltă parte era zona formată din cele 94 de localități ale fostului Regiment de graniță româno-bănățean din Caransebeș, care a fost desființat în 1872, iar după acest an era așa numita zonă a Comunității de avere. Aceste două părți azi formează județul nostru. Până în anul 1926, vorbim de județul Caraș-Severin, care avea o suprafață de 11.080 de km pătrați și 424.000 de locuitori. Orașul de reședință era la Lugoj, iar împărțirea era pe plase, secretariate comunale, cercuale, localitățile și comunele. În 1926 se scindează în două părți: județul Severin, cu reședința la Lugoj și județul Caraș, cu reședința la Oravița”, a reamintit o filă din trecutul județului, Ovidiu Roșu, făcând mai apoi trecerea prin reorganizare teritorială din 1950, iar ulterior cea din 1969.

„Dincolo de organizarea administrativă, județul nostru înseamnă locuri și peisaje unice, înseamnă un mozaic multicultural și multietnic nemaiîntâlnit în alte zone ale țării, înseamnă istorie, cultură, tradiții”

De la masa rotundă derulată sub genericul „Județul Caraș-Severin – 55 de ani”, nu a lipsit nici conducerea județeană, în frunte cu prefectul Ioan Dragomir, subprefectul Cristian Gâfu, președintele Consiliului Județean, Romeo Dunca, secondat de cei doi vicepreședinți Ovidiu Rădoi și Marius Isac, dar și numeroși oameni de cultură, printre care conferențiarul universitar Vasile Rămneanțu de la Universitatea de Vest din Timișoara, care a realizat o prezentare complexă a momentului 1968, Ada Cruceanu, care făcut o trecere în revistă din punct de vedere cultural ale deceniilor care au urmat după 1968 și Erwin Țigla, care a vorbit celor prezenți despre componența multietnică a județului.

„Chiar a fost o activitate frumoasă, la care am participat cu drag. Caraș-Severinul s-a născut după multe frământări, lupte, intervenții, reclamații, lobby la București și la Timișoara. Sigur că cei de acolo și-au spus cuvântul și județul s-a creat acum 55 de ani, în mare parte așa cum este astăzi.

Nu știu ce se va întâmpla. Aproape că nici nu este bine să spunem la mulți ani județului, zicem la mulți ani oamenilor din județ, celor care încă mai sunt în viață și care au contribuit la dezvoltarea județului nostru. Cu amărăciune, am văzut că numărul populației a scăzut, chiar un participant la discuții spunea că pe măsură ce s-a dezvoltat orașul sau județul a picat industria. Nu știu ce ar trebui făcut, dar cei care conduc astăzi și județul, dar și România, cred că ar trebui să pornească ceva în această direcție.

Dar, dincolo de organizarea administrativă, județul nostru înseamnă locuri și peisaje unice, cu un potențial turistic pe care încă nu reușim să îl exploatăm la adevărata lui valoare, înseamnă un mozaic multicultural și multietnic nemaiîntâlnit în alte zone ale țării, înseamnă istorie, cultură, tradiții. Mai mult decât un moment aniversar, cred că această masă rotundă poate fi un prilej să cunoaștem mai bine evoluția și istoria județului”, a subliniat prefectul Ioan Dragomir, care a ținut să transmită felicitări organizatorilor pentru marcarea celor 55 de ani de la crearea județului.

Evenimentul a fost organizat de Muzeul Banatului Montan, în colaborare cu Consiliul Județean Caraș-Severin, Instituția Prefectului și Serviciul Județean al Arhivelor Naționale ale României.

Karina TINCUL