La mulți ani, Anina! 250 de ani de la înființarea orașului!

Eveniment festiv astăzi la Anina, unde au fost marcați cei 250 de ani de la momentul la care au fost puse bazele actualului oraș. Sau altfel spus, 250 de ani de când primele familii de coloniști austrieci au ajuns pe actualul teritoriu al localității Anina, întemeind colonia muncitorească Steierer-Dorf (ulterior Steierdorf).

Au fost 250 de ani încărcați de istorie, 250 de ani în care Anina, în prezent o localitate care încearcă să se reinventeze și să renască din propria cenușă, a marcat numeroase premiere și recorduri, cum ar fi: deschiderea primei exploatări miniere a huilei și a primei mine de cărbune de pe actualul teritoriu al României, amenajarea primului lac artificial din țară construit exclusiv pentru agrement (lacul Mărghitaș), descoperirea , în 2002, în peștera cu oase, sector necercetat al peșterii Ponor-Plopa, mandibula celui mai vechi „homo sapiens” timpuriu din Europa, botezat ulterior Ion.

„Acum 250 de ani aici era o pădure bătrână și nu erau nici un fel de locuitori. Au fost aduși niște coloniști din Austria superioară, în ideea de a defrișa pădurea din această zonă și de a transforma lemnul în mangal, atât de necesar industriei metalurgice.

Pe 24 iunie 1773, coloniștii din Steiermark și Austria superioară au pus bazele acestei localități, care mulțumită găsirii cărbunelui mineral, adică a huilei, a ajuns să se dezvolte și să joace un rol important la sfârșitul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului XX din punct de vedere industrial în Banatul montan, și  nu doar. Părerea mea sinceră este că dacă nu s-ar fi găsit această bogăție, probabil că după ce ar fi fost cu totul defrișat pe aici, s-ar fi mutat în alt loc și nu ar fi luat naștere nicio localitate.

La o săptămână după venirea coloniștilor , s-a ținut prima slujbă. S-a ținut în aer liber pentru că nu existau  încă clădiri. Oamenii de abia își făceau primele căsuțe, și drept altar a servit cioata unui fag roșu. În locul acelui fag și pentru a comemora locul în care s-a ținut prima slujbă, coloniștii de atunci au ridicat o cruce de lemn, cruce care cu vremea a putrezit. în 1847, familia Rumann a ridicat o cruce de piatră în locul celei de lemn, ea a mai fost reparată de câteva ori de familia Rumann. Acum a fost mutată câțiva metri pentru a fi mai vizibilă”, a povestit Cristian Mosoroceanu (autorul unei monografii a orașului Anina), oferind câteva detalii din istoria localității și a crucii din Steierdorf, sfințită în cadrul manifestărilor derulate astăzi de către protopopul Gheorghe Șuveți.

În apropierea crucii, administrația locală din Anina a ridicat și o casă care se dorește a fi reconstrucție a primelor case realizate în zonă de către coloniști, după cum precizează Daniel Danu, viceprimarul cu atribuții de primar orașului Anina:

„Căsuța este un proiect mai vechi. Cu ideea a venit un cetățean care a plecat din Steierdorf  în Germania, care a găsit în arhivele de la Viena modelul de case folosit de primii coloniști care au venit în Steierdorf. După schițele aduse de dânsul, Florin Lătărețu îl cheamă, am construit, cu colegii de la Primărie, această casă. Urmează să o utilăm și să o folosim ca obiectiv turistic, reprezentând piatra de căpătâi de unde a plecat și s-a dezvoltat localitatea noastră.

250 de ani este o sărbătoare frumoasă, rotundă și ne bucurăm de prezența mai multor prieteni și oficialități care au venit și sărbătoresc împreună cu noi”.

Printre prietenii sau oaspeții care au onorat invitația administrației locale din Anina, s-au aflat deputatul Jaro Marșalic, vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Ovidiu Rădoi, reprezentanți ai Consulatului Republicii Federale Germania la Timișoara, ai orașului german Markt Nassenfells, cu care Anina este înfrățit din anul 2013.

„Prin sărbătorirea jubileului de astăzi, dorim să-i cinstim pe înaintașii noștri, pe cei care au întemeiat așezarea, dar și pe cei care au muncit, cot la cot, de-a lungul anilor, pentru dezvoltarea localității.

În ultimele decenii, orașul Anina face mari eforturi de modernizare și redresare, de reorientare economică. Sperăm cu toții că orășelul nostru va renaște, așa cum a făcut-o de atâtea ori în decursul istoriei sale”, transmit organizatorii, Primăria și Consiliul Local Anina.

Karina TINCUL