Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare ortodoxă și catolică celebrată pe 15 august, în care se comemorează trecerea Fecioarei Maria din această lume.
Potrivit scrierilor apocrife despre Adormirea Maicii Domnului, Fecioara Maria și-a trăit ultimii ani pe pământ la Efes, alături de Ioan Evanghelistul. Ea nu a gustat niciodată moartea, ci pur și simplu a adormit, ca toți oamenii, curând după aceea fiind ridicată cu trup și suflet la ceruri (exact ca Isus din Nazaret). Cei care au fost martorii acestui miracol au fost ucenicii lui Isus și prietenii Sf. Maria.
În ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis-de-dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune. Acestea sunt sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor.
De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică și le aşază la icoane. În modul acesta, se crede că familiile lor vor fi protejate de boli şi de necazuri.
În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile. Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
Tot în această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.
De asemenea, în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele.
În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.
Este pe sfârșite, dar nu s-a sfârșit, pentru că ne așteaptă în continuare multe zile extrem de calde. Vremea se schimbă, dar tradițiile rămân.
Și conform tradiției, în multe localități din Caraș-Severin au loc rugile prilejuite de hramul bisericii.
Daniela TUDOR