La Reșița a fost marcată vineri, într-un cadru atipic, dar simbolic, împlinirea a 167 de ani de la Mica Unire din 1859.
Sediul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Caraș-Severin a devenit ieri epicentrul manifestărilor dedicate la Reșița, Unirii Principatelor Române. Gazdele evenimentului au primit vizita prefectului Ioan Dragomir, a viceprimarului reșițean Daniel Călin, a reprezentanților Consiliului Județean, precum și a șefilor structurilor MAI (ISU, Jandarmerie, Poliția de Frontieră).
Prefectul județului, Ioan Dragomir, a deschis simpozionul printr-un discurs care a subliniat că actul de la 24 ianuarie 1859 nu a fost doar un eveniment politic, ci „expresia clară a dorinței românilor de a trăi într-o țară unitară, liberă și orientată spre progres. A fost rezultatul curajului și a solidarității, al unei viziuni comune care a depășit interesele individuale și diferențele regionale”. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a punctat că valorile care au făcut posibilă unirea de la 1859 — unitatea și responsabilitatea — sunt esențiale și în prezent: „Avem datoria de a onora memoria înaintașilor nu doar prin cuvinte, ci și prin fapte, respectând valorile democratice și statul de drept”.
Pe de altă parte, Livia Magina, director al Muzeului Banatului Montan din Reșița, a oferit o perspectivă pragmatică asupra epocii. „Ziua de 24 ianuarie este adesea evocată ca un moment de consens și de entuziasm colectiv. În realitate, Unirea Principatelor a fost una de construcție lucidă și nu de exaltare. A cerut disciplină politică, poate cu unele greșeli, capacitate de negociere și o viziune clară asupra statului ca instrument funcțional și nu ca simbol abstract. Unirea nu a fost neapărat inevitabilă. A fost posibilă pentru că a existat o generație care a înțeles contextul european, limitele impuse de marile puteri și, mai ales, necesitatea compromisului”, a explicat Magina.
O prezentare captivantă a fost cea a directorului Arhivelor Naționale Caraș-Severin, Ovidiu Roșu, care a propus asistenței o „călătorie în timp” de peste 9.000 de ani. Acesta a vorbit, printre altele, despre Cultura Cucuteni, o civilizație „strălucită”, anterioară Sumerului, care stăpânea un teritoriu vast și era organizată social înainte de marile invazii, dar și despre modul în care migrațiile popoarelor au modelat spațiul carpato-danubiano-pontic. Roșu a încercat să explice și diferențele de dezvoltare dintre Estul și Vestul Europei: în timp ce în Occident migrațiile s-au oprit mai devreme, permițând construcția și dezvoltarea, actualul spațiu românesc a rămas sub presiunea invaziilor până târziu în Evul Mediu.
„Pentru fiecare stat, pentru fiecare instituție, există un moment sau mai multe momente importante, iar pentru noi, ca și țară, 24 ianuarie 1859 este un moment fundamental, la care ne întoarcem pentru a putea să mergem înainte”, a concluzionat Ovidiu Roșu la finalul unui adevărat periplu prin istoria Europei și implicit a României.
Evenimentul a servit drept memento pentru cei prezenți că istoria nu este doar despre trecut, ci despre înțelegerea prezentului.
Karina TINCUL
