Mihai Bona, șeful Ocolului Silvic Văliug, a desființat în instanță sancțiunile care îl vizau!

bona

Șeful Ocolului Silvic Văliug, inginerul silvic Mihai Bona, a contestat măsurile dispuse în urma controlului realizat la depozitul temporar Prislop, privind expedierile realizate în perioada 17.10.2018 – 14.12.2018, despre care Reper 24 scria în data de 24 august 2019, sub titlul „Lemn în valoare de peste 4-miliarde confiscat de la Ocolul Silvic Valiug“. În urma analizei și a calculelor făcute de anchetatori, a fost dispusă măsura sancționării contravenționale a Ocolului Silvic Văliug, condus de inginerul Mihai Bona pentru încălcarea prevederilor art 19, alin. 1, lit. B din legea 171/2010 privind sancționarea contravențiilor silvice și, ca măsură complementară, confiscarea valorică a volumului de material lemnos în total de 1511,87 metri cubi, valoare totală fiind de 477.220, 25 lei.

Bona a atacat în instanță sancțiunile, dovedindu-și nevinovăția!

În urma contestării în instanță făcută la măsura dispusă de către șeful Ocolului Silvic Văliug, de către Direcția Silvică, Tribunalul Caraș-Severin a decis că examinând sentinţa civilă apelată şi a motivelor de apel invocate, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, se constată că apelul Gărzii Forestiere Brașov este nefondat, din următoarele considerente:

Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei silvice întocmit de către agenţi constatatori din cadrul Gărzii Forestiere Brasov, s-a reţinut că în perioada 17.10.2018-14.12.2018 reprezentanții Ocolului Silvic Văliug au expediat material lemnos cu avize de însoţire emise în baza unui registru de intrări/ieşiri aparţinând altui depozit decât cel din care s-a făcut livrarea efectivă, iar în perioada 04.02.2019-16.04.2019 a expediat material lemnos dintr-un depozit a cărui valabilitate a acordului a expirat.

Pentru faptele reţinute, agenţii constatatori au consemnat faptul că în urma controlului la depozitul de material lemnos, s-a constatat încălcarea legilsației silvice și s-a dispus aplicarea sancţiunii maxime în cuantum de 10.000 lei şi sancţiunea complementară a confiscării valorice a masei lemnoase.

Apelul este nefondat, prima instanţă stabilind în mod corect în motivarea sentinţei pronunţate că, în cauză, nu sunt întrunite elementele materiale ale contravenţiei prevăzută la art.19 din Legea nr. 171/2010 sub aspectul provenienţei materialului lemnos, astfel că încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina subscrisei petente (GF) a fost incorect realizată.

Prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei atacat prin plângerea contravenţională dedusă judecăţii, sancţiunea contravenţională a fost aplicată în baza art. 19 alin. 1 lit. b din Legea nr.171/2010, reţinându-se că „în perioada 17.10.2018 -14.12.2018 reprezentanţii O.S. Văliug au expediat material lemnos cu avize de însoţire emise în baza unui registru de intrări/ieşiri aparţinând altui depozit decât cel din care s-a făcut livrarea efectivă, iar în perioada 04.02.2019 -16.04.2019 a expediat material lemnos dintr-un depozit a cărui valabilitate a acordului a expirat conform prevederilor art. 24 alin. 2 şi 3 din ORD 837/2014. ”

În acest context, prin sentinţa civilă nr. 916/29.07.2020, instanţa a reţinut că analizând descrierea faptei contravenţionale din procesul verbal sancţionator, rezultă că în sarcina contravenientei s-a reţinut: pentru perioada 17.10.2018-14.12.2018 expedierea în baza unui registru intrări aparţinând unui alt depozit decât cel din care s-a făcut livrarea; pentru perioada 04.02.2019-16.04.2019, expedierea de material lemnos dintr-un depozit a cărui valabilitate a acordului a expirat.

În soluţionarea cauzei, instanţa a avut în vedere faptul că dispoziţiile art. 19 alin. 1 lit. b) din Legea nr.171/2010 prevăd două ipoteze de aplicare a sancţiunii în cazul expedierii transportului, primirii sau depozitării materialului lemnos, astfel:

-fără avize de însoţire a materialelor lemnoase;

-cu avize de însoţire din care nu rezultă provenienţa legală, aşa cum sunt prevăzute de normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, cu excepţia situaţiilor prevăzute de aceste norme.

În ce priveşte încadrarea juridică, instanţa a reţinut că art. 19 din Legea nr. 171/2010

prevede necesitatea ca materialul lemnos să fie „fără provenienţa legală”, iar documentele ce fac dovada provenienţei materialelor lemnoase sunt:

  1. a) actul de punere în valoare, denumit APV – documentul de provenienţă a materialelor

lemnoase rezultate din masa lemnoasă pe picior inventariată sau marcată, autorizată şi predată spre exploatare, în situaţia transportului de la locul de recoltare, identificat pe avizul de însoţire prin numărul unic generat de SUMAL (APV-ul nu constituie document de provenienţă, iar materialele lemnoase nu au provenienţă legală dacă partida nu a fost autorizată şi predată spre

exploatare cu număr de autorizaţie unic generat de SUMAL);

  1. b) registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor de materiale lemnoase, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1, în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) din prezentele norme, identificat pe avizul de însoţire prin numărul paginii şi poziţia la care a fost înregistrată ieşirea (registrul nu constituie document de provenienţă, iar materialele lemnoase nu au provenienţă legală dacă pagina şi poziţia din avizul de însoţire nu coincid cu pagina şi poziţia din registru);
  2. c) avizul de însoţire este şi document de provenienţă numai atunci când în baza lui se emite un alt aviz de însoţire (avizul de însoţire nu este document de provenienţă dacă nu respectă condiţiile de formă şi de fond, iar materialele lemnoase pentru care este înscris ca document de provenienţă nu au provenienţă legală);
  3. d) documentele intracomunitare, care constituie document de provenienţă pentru materialele lemnoase din statul membru al Uniunii Europene, cu condiţia ca materialele lemnoase să fie recepţionate la destinaţie şi raportate în SUMAL, în condiţiile legii;
  4. e) declaraţia vamală de import şi, după caz, licenţa FLEGT constituie document de provenienţă a materialelor lemnoase importate din state terţe;
  5. f) procesul-verbal de reţinere/confiscare/dare în custodie, în condiţiile legii.

În baza dispoziţiilor art. 3 din H.G. 470/2014, instanţa a reţinut că provenienţa legală a materialului lemnos, în cazul depozitelor, se face cu registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor de materiale lemnoase, identificat pe avizul de însoţire prin numărul paginii şi poziţia la care a fost înregistrată ieşirea;

Instanţa de fond a stabilit temenic şi legal faptul că pretinsa făptuitoare a contravenţiei a evidenţiat absolut tot materialul lemnos livrat în registrul de intrări ieşiri, nefiind invocate livrări care să nu fi fost evidenţiate în registrul de intrări ieşiri. Faptul că a fost completat un registru de intrări ieşiri aparţinând altui depozit nu înseamnă, nu fără un dubiu exonerator de răspunderea contravenţională, că materialul lemnos ar putea fi considerat fără provenienţă legală. Soluţia primei instanţe a fost pronunţată cu aprecierea corectă a probatoriului administrat în cauză, având în vedere faptul că la dosarul cauzei au fost depuse actele de punere în valoare (APV) referitoare la partizile 489, 488, 475 şi 474, împreună cu autorizaţiile de exploatare, procesele-verbale de predare spre exploatare, avizele de însoţire, fişa depozitului şi registrul de intrări/ieşiri al depozitului Prislop, din care rezultă că numărul/seria avizului de însoţire, precum şi codul unic/data corespund cu menţiunile din registrul de intrări/ieşiri.

De asemenea, din copiile contractelor de vânzare-cumpărare a lemnului fasonat provenit din partizile 489, 488, 475 şi 474, împreună cu avizele de însoţire şi facturile emise de ocolul silvic pentru materialul lemnos, precum şi evidenţa încasărilor privind contravaloarea lemnului vândut din partizile în cauză reiese concordanţa dintre menţiunile din avizele emise (numărul/data/partida/cantitatea), cu menţiunile din registrul de intrări/ieşiri.

Toate aceste înscrisuri fac dovada provenienţei legale a materialului lemnos, faţă de care simplele prezumţii că s-ar fi săvârşit o contravenţie sunt insuficiente pentru angajarea răspunderii contravenţionale.

Tribunalul a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta Garda Forestieră Braşov, în contradictoriu cu intimata Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva Direcţia Silvică Caraş Severin – Ocolul Silvic Văliug, împotriva sentinţei civile nr. 916/29.07.2020 pronunţate de Judecătoria Reşiţa.

În concluzie, inginerul Mihai Bona, șeful Ocolului Silvic Văliug a demonstrat în fața judecătorilor de la Tribunalul Caraș-Severin, faptul că nu a greșit prin actul său managerial în funcția deținută în cadrul Romsilva și nu se face vinovat de acuzațiile care i-au fost aduse.

Sergiu TABAN

Distribuie pe:

Stiri similare

1 Comentariu

  1. tempor1k

    LEGEA a fost in asa fel facuta incat sa se permita astfel de „nelegalitati”!!!
    Domnului BONA ii putem da dreptate.
    Dar „tavarasilor” legiutori care fac „LEGI”le -eeeeee?!!!! si si-au trimis ciracii să „exploateze” așa zile legi???????

    Raspunde

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei