AGV, TGV, Maglev (levitație magnetică) și mai știu eu câte a scornit tehnologia de astăzi din lumea întreagă, reprezintă tot atâtea modalități de transport feroviar din Europa și din celelalte țări dezvoltate. Trenuri care circulă „normal“ cu viteze între 300 și 500 de km pe oră și chiar și peste.
Asta e la alții; la noi… la noi sunt codrii verzi de brad, vorba poetului, dar și de fag. Dacă pe primele le-au ras austriecii, pe cele de fag le pune la pământ CFR-ul. Să nu vă închipuiți acum că vor face tronsoane noi de cale ferată prin pădurile de fag, nici gând. Informația reală e… alta:
„CFR Infrastructură a scos la licitație în SICAP un contract de 309 milioane de lei pentru achiziția a până la 96.000 de traverse din lemn de fag necesare pentru căile ferate din România. Traversele se vor livra în maxim 10 luni de la plasarea comenzii la sediul celor opt regionale ale CFR și se vor folosi la înlocuirea celor vechi, deteriorate“. Așa-i că nu v-ați fi gândit?
Rețeaua de căi ferate din România are o lungime de 19.600 de kilometri, din care 13.442 km linii curente și directe și 6.187 km linii stații. Despre viteza de deplasare a trenurilor de călători… numai de bine. Despre condiții… tot așa. E interesantă această achiziție a traverselor de lemn de fag în condițiile în care CFR-ul este o adevărată „mașină a timpului“ și asta din cauza întârzierilor.
Pe parcursul anului 2022 (pentru anul trecut încă mai calculează computerele), întârzierile trenurilor de călători au însumat 4.326.618 de minute. Asta înseamnă 3004 zile, adică 8,2 ani. Trendul pare să fie alarmant: în anul 2020 întârzierile au fost de 2.560.489 de minute (4,8 ani), iar în 2021 – 3.487.509 min (6,6 ani)!!!
Mai marii companiei, în schimb, sunt punctuali la… leafă, care nu e de ici de colo. În 2022 directorul general a câștigat 29 de mii de lei (aproape 6 mii de euro) lunar, cam dublu decât salariul președintelui României.
Tot în 2022, 93 de oameni și 158 de autovehicule au fost lovite de trenuri în 2022. În schimb, s-a consemnat și un succes: viteza medie a trenurilor de călători în România a crescut de la 44,68 km/h în anul 2021 la 44,83 km/h în anul 2022, altfel spus cu 0,15 km pe oră.
Singurul vinovat pentru întârzieri, lefuri babane, accidente și pentru curățenia din vagoane, este… ați ghicit, traversa; aia veche de pe vremea lui Ceașcă, montată de „a doua armată a țării“, cum era denumită forța de muncă a României care lucra la instalarea liniilor de cale ferată.
Dar e bine că se investește; sunt ferm convins că după montarea lor (poate prin 2225), viteza de deplasare a trenurilor românești va mai crește cu 0,15 km pe oră!
Dan AGACHE
„CFR Infrastructură a scos la licitație în SICAP un contract de 309 milioane de lei pentru achiziția a până la 96.000 de traverse din lemn de fag necesare pentru căile ferate din România…”
–
Eh … nu se pot pune peste tot traverse din beton armat (BCA, rigips sau polistiren), precum la poduri ”reabilitate” (Luțca), pentru că nu rezistă, nefiind elastic. La poduri reabilitate, cel puțin.
Lemnul e lemn.
Cât despre levitația magnetică, chiar dacă profesorul Ion Boldea, prin anii ’80, experimenta și testa la Politehnica din Timișoara așa ceva … au materializat-o alții (fără seceră și ciocan, cu compasul).
În sfârșit, nu ai mai dat cu bățu’n baltă! Aici ai dreptate, doar că puteai să zici Dl. Prof. Univ. Ion Boldea!