Este bine-cunoscut efortul și implicarea Asociației Acasă în Banat pentru punerea în valoare a morilor de apă din Banat, în special a celor din Caraș-Severin, considerate „adevărate relicve ale unei alte lumi”. Județul Caraș-Severin are un patrimoniu uriaș de aproximativ 200 de astfel de construcții arhaice, cele mai cunoscute fiind cele de la Eftimie Murgu (localitate cunoscută pe vremuri sub numele de Rudăria). Spre aceste mori își îndreptă atenția acum Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.
O carte dedicată morilor de la Rudăria va vedea lumina tiparului anul acesta, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România. Lucrarea va fi realizată în colaborare cu Florin Streza de la Muzeul ASTRA din Sibiu, anunță Radu Trifan, aflat la al doilea volum având ca subiect aceste obiective de patrimoniu.
„Ne-am propus să realizăm o adevărată monografie, în care vom prezenta în detaliu caracteristicile, originea și evoluția morilor de la Rudăria. Vom scoate la lumină o mulțime de informații de arhivă și vom pune totul în contextul istoriei și culturii locale, incluzând povestiri, legende și chiar rețete locale. Vrem să fie o carte captivantă, cu informații valide dar și ușor de urmărit de un public nespecialist, bogat ilustrată și cu o grafică modernă.
Pentru a completa informațiile deja existente, în perioada următoare vom face mai multe deplasări de cercetare la Rudăria pentru a investiga unele necunoscute legate de istoria morilor și a locului. Vom apela la sprijinul tuturor localnicilor, începând cu numeroșii prieteni de pe Facebook, administrația locală și continuând cu cei mai în vârstă pe care vrem să-i intervievăm pentru a culege de la ei relatări prețioase despre trecutul satului. Sunt sigur că vom găsi documente, fotografii, obiecte vechi valoroase care n-au mai fost prezentate publicului până acum”, precizează Radu Trifan.
Volumul „Morile Rudăriei. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu, județul Caraș-Severin” va avea undeva la 250 pagini și un tiraj de 500 exemplare, urmând să va lumina tiparului spre finalul anului.
Karina TINCUL
