Trei zile de conviețuire culturală a etniilor din Banat și din țară, pe scenă, dar și în afara ei, în peisajul pitoresc de la Șură, în apropierea lacului Secu de lângă Reșița, o propunere la care reșițenii, cărășenii, dar și timișenii au ținut să fie părtași la finele săptămânii trecute.
Fără a face o „radiografie“ la sânge a fiecărei zile în parte, am să remarc câteva lucruri care au dat culoare evenimentului ce a coincis cu Hramul Bisericesc al orașului Reșița, de Sfinții Petru și Pavel.
În primul rând, bucuria și emoția participanților, de la formația de dansuri Enzian a Forumului Democrat al Germanilor și cea a corului etnicilor maghiari de la Ghiocelul, la coregrafia colorată a rromilor de la Lulughi Shukar din Timișoara, la țiterele de la Pecica și la „Glasul Ucrainenilor“ de la Cornuțel, condus după 72 de ani de profesorul și dirijorul care a înființat acest grup coral de la Cornuțel Banat în 1951, Ivan Liber (un strașnic cărășean care a avut un discurs fascinant la adresa autenticității folclorului, provocat fiind de subsemnatul pe scena de la Șură).
N-au fost mai prejos nici ai noștri, prin „oferta“ de tablouri coregrafice oferite de dansatorii Ansamblului „Doina Prahovei“ din Ploiești, pregătiți de coregraful Marian Marinică, avându-l în componență pe remarcabilul solist al Filarmonicii „Paul Constantinescu“ din Ploiești, Traian Frîncu, ca de altfel și dansatorii Ansamblului Bârzava al Primăriei Reșița, coordonați de Maria Aghescu și coregrafiați de Petru Bagiu și Caius Șandru, cei care, din păcate, din cauza condițiilor meteo, au fost nevoiți să-și simplifice programul artistic pregătit pentru ETNICA 2023.
Nu vor fi uitate de publicul prezent la ETNICA nici prestațiile scenice ale „crăișorului“ Nicolae Furdui Iancu (s-a ridicat fără doar și poate la înălțimea așteptărilor!), ale invitatei speciale din Serbia, Neda Ukraden și cu al ei celebru Zori de ziuă – Zora Je, ca de altfel și bucuria pentru cântecul moldovenesc al botoșenencei Daniela Condurache. Așa cum n-aș vrea să-l „ocolesc“ sub nicio formă pe sibianul solist Robert Târnăveanu, de departe artistul care prin emulația transmisă a ridicat la horă întregul public din poiană, în acompaniamentul formației Au Banatu, instrumentiștii care s-au ridicat la înălțimea cerințelor, sub conducerea profesionistului Marian Miloș, la fel ca și în cazul partiturii propuse spre ascultare și joc de Tinu Vereșezan.
La Șură l-am regăsit cu ocazia Festivalului Etnica și pe Paul Buța, artistul plastic din Galați, care și-a prezentat o colecție de 60 de măști unicat, din impresionanta galerie a creatorului care numără nu mai puțin de 1.500 de exponate.
Per total, trei zile absolut reușite la Șură, în ciuda ploilor care au încercat să fragmenteze bucuria participanților, zile în care n-aveai cum să te plictisești în poiana de la Șură, iar asta, cu certitudine, datorită implicării Primăriei Reșița – prin „travaliul“ Petronelei Comora și a celorlalți angajați, Piețe Reșița și a Poliției Locale Reșița, care împreună cu jandarmii s-au aflat la datorie pe parcursul serilor de promovare a tradițiilor etniilor din Banat.
Sergiu TABAN
