O analiză a Direcției de Sănătate Publică (DSP) Caraș-Severin dezvăluie o realitate îngrijorătoare: peste 62% din populația județului figurează în evidențele medicilor de familie cu cel puțin o afecțiune cronică. Datele, colectate în perioada 2019-2024, indică o presiune tot mai mare pe sistemul sanitar, alimentată de îmbătrânirea populației și de efectele post-pandemice.
Bolile cornice, acele afecțiuni care nu se vindecă niciodată complet și necesită tratament pe termen lung, au devenit „noua normalitate” pentru majoritatea cărășenilor. Conform raportului semnat de directorul executiv al DSP, Jr. Dănilă Miloș, structura acestor boli s-a modificat în ultimii șase ani.
„Centralizând numărul total al persoanelor afectate de boli cronice și raportând această cifră la populația județului, rezultă o pondere de circa 62% reprezentând persoane care suferă de diverse boli cronice și respectiv 38% reprezentând persoane neafectate.
Această estimare nu este un indicator uzual al analizei statistice a bolilor, deoarece o persoană poate fi, și în cea mai mare parte a cazurilor așa se și întâmplă, poate fi afectată de mai mult decât de o singură boală cronică. Cu toate acestea, urmărind dinamica acestor proporții putem avea o imagine generală asupra proporției în care bolile cronice afectează populația”, se arată în raportul DSP.
Topul afecțiunilor: Hipertensiunea rămâne „rege”
Deși medicina a avansat, numărul pacienților cu probleme de tensiune a crescut constant. La polul opus, cardiopatia ischemică a înregistrat o scădere, fenomen pus pe seama medicamentelor de ultimă generație și a unei discipline mai mari a bolnavilor.
Cea mai îngrijorătoare cifră a raportului este creșterea de aproape 19% a tulburărilor mentale și cu 12,52% a bolilor cerebro-vasculare.
„În cele ce privesc bolile cerebro-vasculare și tulburările mentale, observăm o tendință accentuată de creștere a incidenței acestora.
Bolile cerebro-vasculare reprezintă fundamentul fiziopatologic, de tip degenerativ, ce stă la baza apariției tulburărilor mentale: amnezii, demențe senile, tulburări de personalitate, etc.
Nu poate fi stabilită acum o cauză certă, dar cu siguranță că ceea ce influențează instalarea acestor afecțiuni este modul de viață (regim alimentar, mobilitate, activitate fizică, etc.)”, se arată în raportul DSP.
Bolile pulmonare (BPCO) au urcat și ele în top, depășind incidența altor afecțiuni. DSP sugerează două cauze principale: calitatea aerului și „moștenirea” lăsată de pandemia de Covid-19, sub forma sindroamelor de tip long-covid.
După o perioadă de ușoară scădere între 2020 și 2022, numărul diabeticilor a început să crească din nou în ultimii doi ani. Medicii sunt de părere că progresul tehnologic (metode noi de administrare a insulinei) a fost contracarat de „epidemia” de sedentarism și consumul excesiv de mâncare de tip junk-food.
| AFECȚIUNEA | 2019 | 2024 | Ponderea în total populație (%) | |
| 2019 | 2024 | |||
| Boli hipertensive | 52.303 | 54.095 | 16,89 | 17,47 |
| Cardiopatie ischemică | 26.013 | 23.177 | 8,40 | 7,48 |
| Diabet zaharat | 11.213 | 11.645 | 3,62 | 3,76 |
| Tulburări mentale | 8.882 | 10.565 | 2,87 | 3,41 |
| Boli cerebro-vasculare | 8.945 | 10.065 | 2,89 | 3,25 |
| BPCO | 8.448 | 9.473 | 2,73 | 3,06 |
| Obezitate | 7.079 | 6.556 | 2,29 | 2,12 |
| Boala ulceroasă | 5.186 | 4.656 | 1,67 | 1,50 |
| Boli psihice | 3.786 | 4.511 | 1,22 | 1,46 |
| Tumori maligne | 3.788 | 3.615 | 1,22 | 1,17 |
| Gușă | 2.158 | 2.896 | 0,70 | 0,94 |
| Ciroza și alte hepatite cronice | 2.671 | 2.712 | 0,86 | 0,88 |
| Anemii | 2.095 | 2.053 | 0,68 | 0,66 |
| Calculoza urinară | 3.019 | 1.998 | 0,97 | 0,65 |
| Insuficiență renală cronică | 1.627 | 1.898 | 0,53 | 0,61 |
| Epilepsie | 2.271 | 1.701 | 0,73 | 0,55 |
| Alzheimer | 787 | 1.170 | 0,25 | 0,38 |
| TBC | 812 | 493 | 0,26 | 0,16 |
Raportul DSP concluzionează că cifrele în creștere nu reprezintă doar o deteriorare a sănătății, ci și o mai bună monitorizare. Alte cauze, evidențiate în raport include:
- Îmbătrânirea populației: ponderea vârstnicilor este tot mai mare în județ
- Acces sporit la diagnostic: echipamentele moderne și investigațiile paraclinice sunt mai accesibile acum decât în 2019
- Efectul „reculului” post-COVID: Mulți pacienți care au evitat spitalele în 2020-2021 au revenit în sistem în ultimii doi ani, fiind diagnosticați cu afecțiuni ce s-au agravat în perioada de izolare
Karina TINCUL
