Una dintre atribuțiile Agenţiei pentru Protecţia Mediului este monitorizarea integrată a mediului. APM Caraș-Severin, prin Serviciul Monitorizare și Laboratoare, realizează la nivel judeţean monitorizarea integrată a mediului, din punct de vedere al calităţii aerului şi precipitaţiilor, nivelului de zgomot, radioactivităţii mediului.
În urma evaluării calităţii aerului pentru anul 2022, comparativ cu alte zone din România, judeţul Caraş-Severin se situează în general mai bine în privinţa calităţii aerului, în principal datorită gradului de industrializare mai slab şi deoarece nu are comunităţi urbane de mari proporţii.
„Suntem încredințați că deșeurile menajere sunt pe cale să fie mai bine gestionate, prin restructurarea întregului sistem județean. Însă în ultimii ani tabloul poluării aerului a început să se schimbe și ne așteptăm la o creștere semnificativă a contribuției traficului în termeni absoluți, în condițiile în care deocamdată nu dispunem de mijloace necesare pentru caracterizarea indicatorilor relevanți.
Cu câteva excepţii (siderurgia, unităţile miniere ieşite din circuitul economic), sectorul industrial nu mai reprezintă un contributor important la poluarea atmosferică.
Rolul principal a fost preluat de traficul auto, cu precădere în oraşe şi în sezonul cald. La fel ca în alte puncte de pe glob aflate la latitudini geografice similare, se observă concentraţii de ozon ridicate în perioadele caniculare. De asemenea, frecvente probleme de poluare atmosferică sunt create de haldinele de deşeuri menajere deficitar gestionate, precum și de unitățile de elaborare a materialului asfaltic pentru acoperirea carosabilului”, a declarat Mihai Dănuț Cepeha, directorul executiv al APM Caraș-Severin.
De importanţă mai mică este aportul sistemelor de încălzire rezidenţială cu combustibili solizi, sesizat de staţiile de monitorizare de fiecare dată în timpul iernii.
Deloc neglijabilă este poluarea crescută datorită lucrărilor de reabilitare a arterelor de circulație din municipiul Reșița și devierilor de trafic aferente, aflate în plină desfășurare.
„Suntem însă încredințați că prin respectarea disciplinei tehnologice acest surplus de poluare va fi menținut la un nivel rezonabil, iar prin terminarea lucrărilor la termenele stabilite disconfortul creat nu va fi unul prelungit”, mai afirmă directorul APM Caraș-Severin, Mihai Dănuț Cepeha
Un minus ar fi faptul că, până acum, la nivel de judeţ nu a existat vreun program de monitorizare a mercurului, hidrocarburilor aromatice policlice, a particulelor fine (PM2.5 şi PM1), a hidrocarburilor alifatice, a aldehidelor şi cetonelor, a cromului hexavalent. Aceasta presupune costuri foarte ridicate, cel puţin de ordinul sutelor de mii de euro doar pentru implementarea sistemului, fără a pune la socoteală întreţinerea.
Lorena POENARU
Știe APM unde se duc deșeurile rezultate din adezafectarea caii de rulare a tramvaiului?
Oare ce se întâmplă cu tonele de cauciuc scoase din caldarâm? Unde se neutralizează?
Dupa ce pleaca muncitorii de pe tronsonul Universitate – Triaj, multi soferi folosesc santierul pe post de artera de circulatie pentru ca nu ii opreste nimic. Nu dau doi bani pe pietonii care raman intr-un nor de praf un urma lor.
”… nu a existat vreun program de monitorizare a … cromului hexavalent.”
–
Că … dacă ar fi existat ar fi plătit și primăria R. despăgubiri de vreo 10 milioane de euro celor afectați, nu?
**Link-urile nu sunt permise!**
Unde este zidul care opreste curenti de aer care vin din Ucrainia , unde este umbrela care sa ne protejeze de radiatile cosmice unde si unde si ce vrem sa vedem sau scrie probabil critica sau a aduna fonduri financire din care sa avem si noi o cota ,,,, Si totusi curand sper ca tranvaiul v-a zburda pe sinile din Resita.