La fel ca majoritatea ţărilor europene, România se confruntă deja cu consecinţele economice şi sociale complexe ale unei populaţii aflate într-un proces lent, dar continuu, de îmbătrânire demografică.
Populaţia Judeţului Caraş-Severin prezinta un proces lent de îmbătrânire ca urmare a scăderii natalităţii şi creşterii duratei medie a vieţii.
Potrivit Direcţiei de Statistică a Judeţului Caraş-Severin, la recensământul din 1992, populaţia judeţului Caraş-Severin a fost de de circa 376 mii locuitori, din care 185 mii bărbaţi (49,2%) şi 191 mii femei (50,8%).
Între 1992 si 2022 structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere în vârstă de 0-14 ani. În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).
„Se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani), de la 21,8% (în 1992) la 12,2% (în 2022) şi creşterea ponderii celei vârstnice, de 65 ani şi peste, de la 11,1% (în 1992) la 19.7% (în 2022). Populaţia adultă, de 15-64 ani, a crescut uşor, de la 67,5% (în 1992) la 68,1% (în 2022).
Efectele procesului de îmbătrânire asupra desfăşurării vieţii economice şi sociale, cât şi asupra evoluţiilor demografice viitoare, vor apărea în timp, determinând perturbaţii la nivelul populaţiei şcolare, populaţiei fertile şi populaţiei în vârstă de muncă.
Populaţia vârstnică nu poate fi privită ca o entitate omogenă, ea incluzând grupa de vârstnici „mai tineri“ (65-74 ani), grupa de vârstnici „mai bătrâni” (75-84 ani) şi longevivii (85 ani şi peste)”, susține Cătălin Hogea, directorul Direcției de Statistică a Județului Caraș-Severin.
În ultimii ani se observă tendinţa de creştere mai accentuată a numărului vârstnicilor „mai bătrâni”, faţă de grupa de vârstnici „mai tineri”. În 1992 numărul vârstnicilor „mai bătrâni” de (75-84 ani) era de de 11,7 mii persoane, iar cel al vârstnicilor „mai tineri” (65-74 ani) de 27,9 mii persoane.
„Raportat la structura populaţiei numărul vârstnicilor „mai bătrâni”, a crescut cu 48,7% (de la 11,7 mii persoane în 1992, la 17,4 mii persoane în 2022), faţă de grupa de vârstnici „mai tineri” care a crescut cu 33,0% (27,9 mii persoane în anul 1992 şi a crescut la 37,1 mii persoane în anul 2022). Faţă de anul 1992, în anul 2022 populaţia vârstnică de 65 ani şi peste a crescut cu 20,8 mii persoane.
Dacă în anul 1992 „longevivii”, segmentul populaţiei de 85 ani şi peste, reprezentau 5,3% din populaţia de 65 ani şi peste, ponderea acestora aproape că s-a dublat în 2022 (9,7%).
Fenomenul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural decât în mediul urban. Astfel, în anul 1992, ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în mediul rural a fost de aproximativ 16,3% din populaţia rurala şi a crescut în 2018 la 21.4% (+5,1 puncte procentuale). Totuşi, în mediul urban procesul de îmbătrânire a populaţiei este mult mai accentuat, ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste în total populaţiei urbane evoluând în perioada 1992-2022 de la 7,1% la 18,4% (+11,3 puncte procentuale)”, a mai declarat directorul Direcției de Statistică a Județului Caraș-Severin, Cătălin Hogea.
Lorena POENARU
