Timp de doi ani ni s-a tot spus: „Stați în case“, „Nu ieșiți că vă papă virusul“, „Nu aveți voie să călătoriți“... și așa mai departe. Am stat în case, ne-am luat adio de la vacanțe, concedii, călătorii. Timp de aproape doi ani, dacă reușeam să dăm o fugă la supermarket, era… ca o vacanță.
Lucrurile au luat o cu totul altă turnură anul trecut și anul acesta când, scăpați de amenințare și restricții, am început să călătorim. Au apărut însă alte probleme, legate, în special, de lipsa personalului din aeroporturi (concediați în pandemie), de lipsa personalului calificat în unitățile de cazare sau de alimentație publică (același motiv), ceea ce ne-a cam lăsat un gust amar. Și totuși am călătorit; mult am călătorit.
Dovada o aduce Organizația Mondială a Turismului (OMT): „Turismul excesiv, denumit și „supra-turism”, se referă la situația în care numărul mare de turiști afectează negativ experiența localnicilor și a vizitatorilor. Totodată, turismul excesiv se referă la situația în care cei care locuiesc într-o zonă sau cei care o vizitează consideră că experiența a devenit neplăcută din cauza numărului mare de turiști. Efectele negative ale turismului excesiv sunt supraaglomerarea, creșterea prețurilor la locuințe și la bunuri și servicii, probleme de mediu, cum ar fi poluarea și comportamente antisociale“, se precizează într-un comunicat al organizației.
OMT trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că „anul 2024 ar putea fi un record pentru sosirile internaționale în întreaga lume, aducând cu sine amenințări grave pentru destinațiile turistice suprasolicitate“. Cu alte cuvinte, mai veniți pe la noi, dar nu toți odată, sau nu acum, poate la anul … (și la mulți ani?).
În ultimii ani, orașe precum Amsterdam, Veneția și Barcelona au resimțit în mod serios impactul turismului excesiv. Amsterdam, cu o populație de 1,1 milioane, a fost vizitat de cinci milioane de turiști în 2022, ceea ce a dus la o criză imobiliară și creșterea prețurilor chiriilor. În Hawaii, plajele paradisiace au devenit impracticabile din cauza aglomerației generate de 9,2 milioane de turiști în 2022.
Situația este similară în Dubrovnik, Croația, unde un milion de turiști au invadat în 2022 un oraș cu o populație de doar 28.400 de locuitori. Machu Picchu din Peru și Bath din Marea Britanie sunt și ele victime ale turismului excesiv, cu impact asupra infrastructurii și vieții de zi cu zi a locuitorilor.
Specialiștii în turism susțin că, pentru a limita impactul negativ al călătoriilor, oamenii ar trebui să aleagă destinații mai puțin aglomerate, să călătorească în perioade mai puțin aglomerate și să sprijine economiile locale prin achiziționarea de produse locale în timpul călătoriilor.
Într-un efort de a combate schimbările climatice, specialiștii sugerează că oamenii ar trebui să opteze pentru călătorii mai puține, dar mai lungi, reducând astfel numărul de zboruri și emisiile de carbon asociate. Pe bune? Și dacă nu facem cum vreți voi, ne mai altoiți cu o pandemie? Nu e suficient că ați dat totul peste cap, mai vreți?
La astfel de „recomandări“ chiar că nu mai am niciun comentariu. Poate doar atât: stați în case că…„e mulți“ turiști în vacanță!!!
Dan AGACHE
