La clubul din Valea Domanului s-a produs schimbarea mult așteptată… de unii: a plecat încă odată Bobar, s-a întors încă odată Lolea.
Sau, cel puțin, ăsta e feelingu’ la prima apariție în fața publicului a ceea ce se devoalează la CSM Reșița.
În sala dedicată conferințelor de presă s-a gonflat iarăși cu promisiuni și planuri mărețe, iar pe ici-colo au mai fost rostite și câteva adevăruri, fie ele chiar și cu jumătate de gură. Cuvinte mari simple sau alăturate care dau senzația că suntem pe mâini bune, gen transarență totală, dedicare, muncă asiduă, mână de fier, coroborat cu obiectivul fixat de marele Dorinel Munteanu, citez „ mai întâi să facem o echipă, că nu o mai prea avem pentru Liga a II-a“,mi-au dat senzația că lucrurile sunt cele visate la CSM.
Noul director executiv al clubului, Viorel Lolea, un profesionist într-ale managementului sportiv, a venit cu o misiune clară: să reconstruiască tot ce se poate reconstrui. Clubul, academia de copii și juniori, relația cu presa, relația cu galeria și, dacă timpul îi permite, probabil și moralul suporterilor. În plus, va continua să conducă și AJF Caraș-Severin, situație despre care a precizat că este „sub control“. În fotbalul românesc, această expresie a precedat, de regulă, cele mai interesante episoade.
În zona tehnică, cheia proiectului poartă numele celui mai selecționat jucător din istoria naționalei de fotbal a României, Dorinel Munteanu, omul care promite să aducă la Reșița rețeta de la Galați. Că doar tot siderurgie scrie și-n certificatul nostru de naștere de-acum un centenar.
Cu experiență, disciplină și libertate totală de decizie, așa cum i-a promis directorul Vio Lolea, fostul internațional va avea ultimul cuvânt în tot ceea ce înseamnă fotbal: de la echipa mare până la juniorii care vor învăța că performanța nu se obține cu două antrenamente pe săptămână.
Primarul Reșiței, Ioan Popa, deși pe alocuri cu un ton rezervat (față de proaspăta conducere??) a ținut să precizeze că problemele clubului nu au fost financiare. Bugetul există, partenerii sunt alături de echipă, iar cei aproximativ două milioane de euro puși anual la dispoziție nu au dispărut în ceața de pe Valea Domanului. Problema ar fi fost, mai degrabă, una de management și de vestiar. Cu alte cuvinte, banii au venit la timp, doar rezultatele au avut întârzieri iar Play-Off-ul a rămas un vis frumos în sezonul recent încheiat.
În acest context, fosta conducere a primit un fel de cartonaș galben diplomatic. Nu chiar un vot de blam, dar nici felicitări pentru participare nu am simțit la despărțire.
Conferința a oferit și unul dintre cele mai neașteptate momente filosofice ale ultimilor ani. Discutând despre contribuțiile părinților la grupele de copii și juniori, primarul a explicat că pretenția ca un club să ofere un sendviș copiilor în deplasare i se pare „scârboasă“. Astfel, după dezbaterile despre bugete, scouting și promovare, fotbalul reșițean a descoperit și adevărata linie roșie: gastronomia competițională.
Despre galerie s-a vorbit cu diplomație. Toată lumea își dorește dialog, respect reciproc și transparență. Cu o singură condiție: să nu „sară calul“. Tradus din limbaj administrativ, asta înseamnă că fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui, iar deciziile sportive să nu mai fie luate în funcție de cine strigă mai tare în tribună sau pe rețelele sociale.
În rest, optimismul este la cote ridicate. Se va face scouting, se vor aduce foști jucători aproape de club, se va investi în juniori, se va lucra la nocturnă, iar stadionul ar trebui să se umple din nou, exact cum își amintește Dorinel Munteanu că era în anii ’80. Despre episodul de „glorie“ Hermannstadt, neamțul n-a prea comentat…au făcut-o cu năduf suporterii sibieni, care l-au aplaudat cu bale la gură după povestea de la Voluntari…
Dar aici e altceva, iar primul obiectiv rămâne unul cât se poate de concret: formarea unei echipe. Pentru că, dincolo de strategii, academii și proiecte pe termen lung, cineva trebuie să și joace primul meci al noului CSM Reșița.
Iar dacă totul va merge conform planului, Reșița va avea în sfârșit un club profesionist, transparent și performant. Dacă nu, măcar știm sigur un lucru: sendvișurile nu vor mai fi subiect de conferință de presă.
Apropo, voi ce părere aveți despre noua formulă agreată în Valea Domanului, Vio Lolea – Dorinel Munteanu?
Sergiu TABAN
