„România educată“ scârțâie din toate încheieturile

„România educată“ nu stă într-un proiect scris frumos pe o coală de hârtie (timp de 9 ani) și prezentat ca o mare realizare. „România educată“ nu reprezintă un set de reguli, dorințe și vise, mare parte irealizabile. „România educată“ nu ar trebui să fie un proiect, ci o realitate.

Din păcate, realitatea ne dă câte un bobârnac zi de zi, an de an (școlar) și ne arată adevărata față a școlii românești de astăzi. Cu un grad ridicat de analfabetism funcțional al absolvenților, cu dascăli ce pică examenele cu note de 1 și 2, cu o creștere alarmantă a traficului și consumului de droguri în unitățile școlare și exemplele pot continua.

După rezultatele examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat (care au arătat adevărata valoare a școlii românești actuale), ministreasa Educației, Ligia Deca încearcă să „resusciteze învățământul românesc“. Păi dacă vrea să îl resusciteze, înseamnă că e în moarte clinică și a constatat și domnia sa ceea ce noi știm de ani de zile.

Ligia Deca a transmis inspectoratelor școlare o măsură importantă ce urmează a fi implementată în scoli și care îi vizează pe elevii din anii terminali. Astfel, școlile vor desfășura programe intensive de învățare remedială, cu frecvență săptămânală, ce sunt dedicate elevilor de clasa a VIII-a și a XII-a care în anul școlar precedent au avut media generală mai mică de 7. Scopul acestei măsuri este să îi pregătească pentru examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat.

Doar pentru examene? Pentru viața reală de după școală, nu? Unul din dascălii mei (de pe vremea când se făcea cu adevărat școală în România), îmi spunea că „porcul nu se îngrașă în Ajun“ și mare dreptate avea. Păi cu câteva ore de meditații săptămânale se remediază situația? Meditații date (gratuit) de aceeași dascăli ce timp de un an școlar nu au reușit să trezească interesul elevilor pentru o materie și nu i-au putut determina să învețe mai mult și mai bine?

Sunt foarte puține cazuri în care elevii „strălucesc“ la una sau mai multe materii. Cred că e meritul părinților care stau după „fundul lor“ și îi urmăresc, îi pregătesc suplimentar și, cu rare excepții, al dascălilor dedicați profesiei. Sunt cei ce (de elevi vorbesc) vor alege facultăți de renume din afară, sunt cei ce se vor stabili și își vor găsi un rost în afară, sunt mințile luminate ale țării ce constată de la vârste fragede că „România educată“ e doar o lozincă izvorâtă din dorința președintelui de a face ceva; puțin și prost („Atât s-a putut“).

Ligia Deca a transmis în teritoriu (Inspectoratelor Școlare conduse de generali numiți politic) o serie de măsuri, printre care organizarea și desfășurarea acestui program adaptat și intensiv de „Învățare remedială”, monitorizarea prezenței elevilor și luarea măsurilor pentru prevenirea și diminuarea absenteismului, inclusiv prin introducerea unui sistem de monitorizare a prezenței la școală și de informare permanentă a familiilor acestora.

Dar până acum nu se știa de absenteism, de necesitatea educării reale a elevilor, de slaba pregătire a dascălilor (nu generalizez), de lipsa de interes și slaba salarizare a acestora, de exemplele de reușită în viață a sute și mii de „tute“ și „bombardieri“ fără școală?

E trist că România a ajuns într-o astfel de situație; e și mai trist că diriguitorii sistemului educațional românesc cred că vor rezolva problema prin meditații gen „Învățare remedială” sau prin proiecte lipsite de consistență reală, gen „România educată“. E trist, dar, din păcate, adevărat.

Sursă foto: g4media.ro/

Dan AGACHE