Într-o eră în care independența energetică devine din ce în ce mai esențială pentru România, deputatul AUR Samuel Miclău ne amintește de un adevăr simplu: „România nu mai are timp de pierdut cu miniștri care ascultă de ONG-uri obscure!” Acesta nu este doar un simplu slogan de campanie, ci o declarație plină de curaj, adresată unei provocări care pare să bântuie guvernarea actuală: blocajul energetic.
Cât despre subiectul în discuție – ministrul Mediului, Diana Buzoianu, Miclău nu se sfiește să o acuze drept „simbolul blocajului în energie”. De parcă România ar fi un ținut al promisiunilor energetice neîmplinite, Miclău lansează o serie de acuzații dureroase la adresa Guvernului, susținând că țara noastră se află într-o stare de stază periculoasă din cauza unor interese obscure care nu au nimic de-a face cu binele românilor.
Potrivit deputatului AUR, blocajul este de natură „ONG-istă” și, cum altfel, politică. „Diana Buzoianu a devenit simbolul blocajului în energie” este punctul culminant al unui discurs care nu lasă loc pentru nuanțe: „AUR cere demiterea ei prin moțiune și urgentarea lucrărilor la hidrocentralele construite în proporție de peste 90%, dar blocate de ONG-urile USR-iste!”
Aceste declarații nu doar că pică ca un bolovan într-un lac liniștit, dar vin și cu un val de întrebări: cine sunt aceste „ONG-uri obscure” și ce au ele de ascuns? În plus, Miclău îndeamnă la o prioritizare a „interesului românilor” și la o regândire completă a abordării față de resursele energetice ale țării, care, potrivit lui, ar trebui să fie puse pe primul loc, nu „interesele de grup”.
Și totuși, în mijlocul acestei tirade de acuzații, se află o întrebare care merită dezbătută: Cât de mult mai pot spera românii să aibă parte de o independență energetică reală, în timp ce interesele politice și ONG-urile de tot felul își dispută locul la masa deciziilor? Poate că răspunsul nu este atât de simplu pe cât pare, dar AUR, cel puțin, pare să fie ferm pe poziții: trebuie făcută urgent o schimbare.
În final, declarăm cu toții, oare nu ar trebui ca interesele românilor să fie cu adevărat pe primul loc? Sau va trebui să așteptăm încă mult și bine ca minciunile politice și blocajele energetice să dispară, într-o țară unde, cel puțin teoretic, energia ar trebui să curgă ca un râu nelimitat, nu ca o fântână secată din cauza intereselor „străine”?
Sergiu TABAN
Are ce are cu cu niște baraje ce vor să fie făcute in stilul ECO al epocii AUR heirupist megalomanice. Nu știm, dar probabil și el face baie in apa înghețată precum a încercat să ne educe guru!
E drept că din lucrări de construcție a la barajelor e rostul de niște bani grămadă.
Porțile de Fier au fost nu demult retehnologizate nu prea strălucit și acum se retehnologizează din nou. Ce facem cu AUR, luăm bani de la Porțile de Fier ca să facem niște baraje la modul heirup?
Bani grămadă au fost însă oferiți gratis de UE pentru niște termocentrale pe gaz. Dar acolo e mai complicat cu făcutul banilor. E mult mai bine pe cărbune și niște hidrocentrale care costă cât nu reușesc ele 2 să producă în câteva cincinale cât ar produce o termocentrală pe gaz intr-un an cu costuri de întreținere calculate la un deceniu.
Intre timp au apărut însă si panourile fotovoltaice, e drept însă că nu existau in epoca de aur.
Însă apa mai curge și în timpul nopții, nu și în noaptea minților care ard gazul (degeaba) la noi și noi prețuri.