România rămâne țara cu cel mai mare risc de sărăcie din UE. Însă evoluția acestei rate între 2008, după aderarea la UE, și 2023 indică progrese semnificative la nivel național, dar cu disparități persistente între regiuni.
Dacă la nivel național rata de risc de sărăcie a scăzut de la 44,2% în 2008 la 32% în 2023, o analiză Profit.ro pe regiuni scoate în evidență situații contrastante. România a înregistrat în 2023, conform Eurostat, o rată de risc de sărăcie de 32%, la o medie europeană, nici ea foarte joasă, de 21%.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) analizate de Profit.ro, Regiunea București-Ilfov prezintă o reducere spectaculoasă a ratei de risc de sărăcie, de la 34% în 2008 la 12,3% în 2023. Această evoluție arată dezvoltarea accelerată a Capitalei. Regiunea Vest a înregistrat o scădere moderată, de la 34,3% în 2008 la 27,6% în 2023.
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) este un indicator compozit adoptat la nivelul Uniunii Europene pentru atingerea Obiectivului Europa 2030 privind combaterea sărăciei și excluziunii sociale. Indicatorul reflectă ponderea din populație a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Persoanele incluse în acest indicator sunt cele care se află în cel puțin una dintre următoarele situații:
– Au venituri disponibile mai mici decât pragul de sărăcie. Pragul sărăciei relative a fost în 2023 de 19.433 de lei pe an (1.619 lei pe lună/persoană).
– Se confruntă cu deprivare materială și socială. Aceasta se referă la persoanele și gospodăriile care nu își pot permite cel puțin 7 din cele 13 elemente esențiale pentru un trai decent, din cauza lipsei resurselor financiare. Acestea includ:
- – Acoperirea cheltuielilor neprevăzute;
- – Posibilitatea de a plăti o săptămână de vacanță pe an;
- – Achitarea la timp a chiriei, ipotecii sau facturilor la utilități;
- – Consumul de carne, pește sau echivalent vegetarian cel puțin o dată la două zile;
- – Încălzirea adecvată a locuinței;
- – Deținerea unui autoturism pentru uz personal;
- – Înlocuirea mobilei uzate;
- – Accesul la internet acasă pentru uz personal;
- – Înlocuirea hainelor vechi sau uzate cu altele noi;
- – Deținerea a două perechi de încălțăminte (inclusiv una pentru orice vreme); – Cheltuirea unei sume de bani pentru propria stare de bine;
- – Participarea regulată la activități de petrecere a timpului liber;
- – Întâlniri cu prietenii sau familia cel puțin o dată pe lună pentru socializare.– Trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii (pentru persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani).
Dan AGACHE
