„Sănătoși să fim, că o să reușim”, spune, încrezător, proprietarul Conacului Zăgujeni, Victor Paicu, cu privire la viitorul acestui monument istoric.
Conacul denumit după proprietarii ei, Jakabffy-Juhasz, dar mai cunoscut după numele satului în care se află, Zăgujeni, a fost construit între anii 1835-1850. Decăderea ansamblului va începe în Al Doilea Război Mondial, când acesta va servi ca adăpost unităților militare rusești, iar mai apoi, după utilizările inadecvate specifice perioadei comuniste, când a fost folosit drept SMA (Stațiune de mașini agricole), a ajuns (în urmă cu doi ani) în proprietatea familiei Paicu.
„Soția a crescut în satul de lângă și am tot venit aici de mai bine de 10 ani. Am văzut conacul la vânzare, și cumva, s-au aliniat astrele și am putut să-l cumpărăm”, spune Victor Paicu.
Frontul amplu desfășurat la stradă poartă atât pilaștrii încheiați cu capiteluri bogate, ancadramente și decorații atent lucrate în spirit neo-baroc, cât și însemne ale epocii comuniste, puse laolaltă sub pelicula de tencuială albă. Fațadele principale ale palatului sunt opace și au o compoziție sobră, clasicizantă, marcată de simetrie, în timp ce una dintre fațadele laterale se deschide spre exterior printr-o inedită loggie. Accesul principal în palat se face dinspre parc și este marcat de un fronton clasic, înnobilat astăzi cu blazonul în stuc al familiei Juhász, descrie arhitectul Anca Majaru acest obiectiv de patrimoniu.

„În primii doi ani am făcut un plan pe termen lung, de 5-10 ani, cu ce am vrea să facem aici. Acum încercăm să-l restaurăm, reparăm în primul rând acoperișul. Lucrările merg încet, pentru că le facem deocamdată din fonduri proprii, pentru că n-au fost deschise încă linii de finanțare. Sperăm să obținem fonduri având în vedere că este monument istoric de clasă B. Sănătoși să fim, că o să reușim“, a povestit proprietarul conacului.
Iar planurile se conturează în primul rând pe latura turistică, dar și pe cea culturală, care a început cu Festivalul „Zestrea”, dar și alte evenimente, cum a fost cel în care s-a vorbit despre Punctele Gastronomice Locale, ce a avut loc recent la inițiativa deputatului USR, Andrei Plujar.
„Ne dorim să creștem locul prin astfel de evenimente, de interacțiune în comunitate și pentru comunitate, să ne cunoască lumea și să vină să vadă conacul. Încercăm în această perioadă să organizăm (pentru anul viitor) o școală de vară pentru arhitecți, dar avem în plan și alte momente pentru a pune în valoare acest conac, momente cultural-artistice, întâlniri cu diverse teme pentru comunitățile din județ și nu numai, și o să încercăm mai târziu, să facem și ceva spații de cazare, pentru că spațiul este generos și ne permite”, a mai spus Victor Paica, încrezător în planurile sale și în potențialul acestui monument.
Viitorul sună bine și dacă planurile proprietarilor vor fi duse la îndeplinire, Conacul Zăgujeni va deveni încă un punct de atracție pe harta turistică a județului Caraș-Severin.
Daniela TUDOR



















Ca să fim înțeleși, în partea asta de țară nu există denumirea de CONAC, mai potrivită ar fi cea de CASTEL sau oricare alta inafara de conac, care aparține strict spatiului extracarpatic.
Nah că te-ai umplut de „știință” pe bărbie. Conac este exact termenul potrivit, castelul fiind o fortificație. Ai vrut să pari deștept și ți-ai dat fault singur.
Sa zica ,,multumesc” pentru faptul ca a fost acolo smt. La Curtisoara/Olt e conacul Marian care a fost sediu ias,iar dupa 95 e in degradare continua: se ia caramida cu caramida,desi e monument istoric.
Cat a fost ,,al cuiva” a fost,cand l-au parasit l-au dezmembrat.