Ziua de 29 iunie, în care se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel, marchează miezul verii agrare și perioada secerișului. Cei doi apostoli sunt sărbătoriți împreună pentru că au murit în aceeași zi, în anul 67, în timpul prigoanei creștine declanșată de împăratul roman Nero.
În credința populară există multe tradiții și obiceiuri. Dintre acestea amintim: din această zi, cucul și privighetorile nu mai cântă. Tot acum, Sânpetru pocnește din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciți pe drumuri de munte sau în pădure.
Pentru sporul casei și pentru sănătate, se respectă tradiția Moșilor de Sânpetru și se sfințesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci și mere acrișoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Oamenii pistruiați trebuie să se spele pe fată cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul; tradiția spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulțesc.
Aproape 500.000 de români își serbează onomastica de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, dintre care peste 370.000 sunt bărbați, informează Ministerul Afacerilor Interne.
Dintre bărbații care își serbează onomastica, 134.005 poartă numele Petru, 68.259 pe cel de Petre, iar alți 77.661 se numesc Paul. De asemenea, alte 36.112 de persoane se numesc Petrică, 32.314 poartă numele de Pavel, 17.725 pe cel de Petrișor, iar 4.560 se numesc Petronel.
Printre femeile sărbătorite în ziua Sfințiilor Apostoli Petru și Pavel, 47.277 poartă numele de Paula, 34.973 pe cel de Petronela, 23.693 se numesc Petruța, iar alte 15.450 sunt Paulina. La acestea se adaugă cele 694 de femei care poartă numele de Paulica, respectiv 310 care se numesc Petriţa şi 306 al căror nume este Pavelina. Potrivit statisticilor, alte 62 de persoane se numesc Pătra şi 11 au numele Pauliana.
Dan AGACHE
