Armindeni este cunoscută în popor drept ziua pelinului, sau ziua bețivului. Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai. Această dată este considerată începutul verii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta.
Simbol al vegetației care proteja recoltele și animalele, Armindeniul se serbează pentru rodul pamantului, ca să nu bată grindina, impotriva dăunatorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoși, prin petreceri la iarbă verde, unde se manancă miel și caș și se bea vin roșu cu pelin.
Dimineața oamenii se spală cu rouă (de sanatate). Tradiția spune că acum se pun ramuri verzi la porți, pentru noroc și belșug; la casele cu fete se pun puieți de mesteceni în fața porții. Armindenul simbolizează vechiul zeu al vegetației care protejă recoltele și animalele.
Cu o zi înainte, se aduce din pădure o ramură verde sau un pom curățat, iar de 1 Mai se pune în fața casei, unde se lasă până la seceriș, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou. In această dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oamenii și animale, deopotrivă, sa fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.
Se spune ca în ajunul acestei zile, pentru ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. In satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat. Creanga verde o așeaza feciorii noaptea, fără să fie vazuți. Cei la casa carora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.
In ziua de Arminden se organizează petreceri (cu lăutari) la padure, se frige miel, se bea pelin sau vin roșu, pentru schimbarea sângelui și apararea de boli. La întoarcerea în sat, barbații își pun liliac sau flori de pelin la pălării.
Dan AGACHE
