Transportatorii au luat cu asalt Bucureștiul cu sute de camioane mari; agricultorii vin cu tractoare și remorci; personalul medical se consideră nemulțumit de lipsa unei perspective clare în privința creșterii salariilor și față de numărul mic de posturi deblocate; mii de salariați din structurile de forță renunță la job-uri și aleg cale pensionării la 50 de ani și chiar mai puțin; dascălii mocnesc și așteaptă (încă) ca promisiunile din vara anului trecut să se transforme în lucruri concrete.
Pe scurt, cam aceasta e situația (tristă, dar adevărată) a începutului de an cu patru rânduri de alegeri. E drept că totul trebuie citit în cheie electorală și politică, dar nu totul e mânat de partide din umbră ori din opoziție. Nemulțumirile oamenilor sunt reale, la fel de reale ca bugetul peticit și insuficient al actualei majorități care a dat un guvern comun.
Oamenii sunt sătui de promisiuni și așteaptă ca măcar acum, când toate s-au scumpit și continuă să se scumpească, promisiunile politicienilor pentru o viață mai bună (a noastră, nu a lor) să se înfăptuiască. Atâta doar că…
Economia Europei se îndreaptă spre recesiune (la cei bogați, nu la noi). Economia noastră nu prea contează în angrenajul european, dar oricum a noastră „duduie“ dacă e să ne luăm după declarațiile politicienilor de azi, de ieri și chiar mai de dinainte. Atâta doar că noi nu prea o auzim cum duduie și nici nu simțim binefacerile creșterii economice (aduse din condei) în propriul buzunar.
Și dacă economie nu e… nu vor fi nici bani pentru majorări salariale consistente (acel 5% la o parte a bugetarilor e praf în ochi), nici pentru majorări ale pensiilor (vorbesc de cele mici nu de celelalte), nici salariile celor din privat nu prea mai au de unde să crească.
Deficitul bugetar e imens; pe lângă datoriile istorice la care vor plăti și „urmașii urmașilor noștri“ (doar anul trecut s-au plătit 6 miliarde de euro dobânzi, pe lângă ratele la credite), importăm de toate, de la scobitori până la făina pentru pâine, ori produse de patiserie, carne, lapte, zarzavaturi (usturoi din China, fasole din Israel, struguri din Egipt, mere din Polonia) și ne întrebăm unde sunt banii țării.
Politicienii fură; unii fură startul în campania electorală, alții bani cu portbagajul, alții își fac coada colac și se bucură prin țările calde de libertate și de banii furați, iar alții fac doi – trei ai la mititica (în condiții speciale, că doar sunt VIP-uri) după care sunt liberi și… liniștiți, cu conturi offshore și vile pe coastele turistice ale mai știu eu cărei mări.
Liberalii se dau de ceasul morții să-și trimită șifonierul la Bruxelles, social-democrații să împace și capra (bugetară) și varza (electorală), ungurii au reluat ca în fiecare an electoral problema Transilvaniei și a autonomiei.
O schimbare de garnitură politică ar fi o soluție?
Mi-am pus această întrebare: oare ce s-ar întâmpla dacă ar câștiga alegerile AUR, sau USR-ul ori partidul Dianei Șoșoacă? E normal să mă întreb, pentru că în afară de scandaluri, violuri, certuri și expresii jignitoare nu am văzut o dezbatere de idei izvorâtă din mintea dumnealor; nu am înțeles de ce vor la guvernare ori de ce aspiră la majoritate parlamentară? Să facă ce?
Departe de mine gândul să țin partea formațiunilor politice aflate acum la Guvernare. Nu sunt cu mult mai bune și există și între ei destule… crengi uscate. În concluzie, la ce să mă aștept de la acest an?
Politicieni, nu, economie nu, speranțe nu, oportunități, nici atât, justiție… oarbă și surdă. Am să mă mulțumesc să privesc de la o oarecare distanță certurile, atacurile furibunde, promisiunile ce nu pot fi onorate făcute de unii sau de alții. Măcar atât, pentru că în rest… e pustiu.
Dan AGACHE
Foarte bun articol!
Pura realitate.
Toți vor bani bani bani bani, cadrele medicale au salarii că afară dar actul medical lasă fffffff mult de dorit. Ar trebui făcută o evaluare a cadrelor medicale și făcut un pic curățenie în personalul medical. Multi nu au ce căuta în sistem. Spaga merge mai departe.