Semnal de alarmă de la Cotroceni: Președintele recunoaște „incapacitatea” statului și imploră ajutorul oamenilor de afaceri

Președintele Nicușor Dan a lansat un discurs neobișnuit de franc și de dur în fața Confederației Patronale Concordia, la evenimentul „Dialog pentru dezvoltare. Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”. Subiectul central a fost starea economiei românești și europene, însă cel mai șocant element a fost recunoașterea deschisă a lipsei de capacitate a aparatului de stat de a genera soluții și strategii.

Practic, Președintele a cerut mediului privat să preia inițiativa și să suplinească funcții care, în mod normal, ar trebui să aparțină exclusiv Executivului și administrației.

1. Avertismentul european: Europa, în derivă

Discursul a debutat cu o notă de îngrijorare privind contextul internațional. Nicușor Dan a avertizat că, în ritmul actual, Europa riscă să piardă bătălia economică cu puteri precum Statele Unite și China. „Dacă Europa continuă să meargă așa cum a mers, va pierde lupta economică cu SUA și China.”

Potrivit Președintelui, este imperios necesar un echilibru real între economia, politicile sociale și cele de mediu, subliniind că dezechilibrul actual afectează competitivitatea.

2. Recunoașterea incapacității: statul, cărat de privat

Fără a ocoli subiectul, Nicușor Dan a recunoscut, în fața celor mai importanți oameni de afaceri, că statul nu a reușit să găsească soluții eficiente în economie și că, de multe ori, mediul privat a fost cel care a susținut creșterea „în ciuda statului”.

Momentul de cotitură al discursului a fost când Președintele a încurajat mediul privat să se implice în procesul legislativ și strategic, recunoscând că statul este depășit:

 „Încurajez mediul privat să intre în domenii în care nu ar trebui să intre. Să vină cu politici gata scrise, gata de a fi implementate, deși e treaba statului.”

Această declarație este percepută ca o capitulare simbolică a administrației în fața complexității problemelor economice.

3. Solicitări concrete: de la buget la Educație

Președintele a detaliat domeniile critice în care cere sprijinul direct al mediului de afaceri:

Negocierile UE (Cadrul Financiar 2028-2034): Nicușor Dan a solicitat oamenilor de afaceri să definească prioritățile României pentru negocierile cruciale de la nivel european, care vor decide viitorul economic al țării pentru mulți ani.

Analiza ajutoarelor de stat: O altă recunoaștere gravă a fost lipsa de evaluare a politicilor naționale. Președintele a mărturisit că nu are o analiză clară a succesului sau eșecului schemelor de ajutor de stat implementate.

„Avem o analiză a schemelor de ajutor de stat, ce a reușit, ce a eșuat, avem o perspectivă pe următorii ani? Eu nu am.”

Probleme sociale și Educație: Ajutorul cerut se extinde și în plan social, în special în educație. Președintele a întrebat direct cum poate fi aliniată producția școlii cu așteptările pieței muncii.

4. Mesajul de disperare: „Nu există acest aparat de stat”

Spre final, tonul a devenit unul de-a dreptul disperat, atingând subiecte vitale precum deficitul bugetar și securitatea națională.

Președintele a subliniat că România nu are, în prezent, un aparat de stat capabil să dezvolte o strategie coerentă de diplomație comercială, care să colecteze date și să transforme impulsurile în decizii concrete.

Cuvintele Președintelui: „În mod normal, un aparat de stat ar primi niște idei, niște impulsuri, ar colecta date din mediul privat și ar fi în stare să dezvolte o strategie de diplomație comercială. Nu există acest aparat de stat în momentul acesta. Vă rugăm, acolo unde se poate, să-l supliniți!”

Concluzia discursului este una fără precedent: statul român deleagă responsabilități esențiale către sectorul privat, recunoscând că nu are nici resursele umane, nici capacitatea de a genera soluții pentru a gestiona criza economică și instituțională.

Diana ȘTEFAN