Stăpân al norilor, aducător de ploi și protector al recoltelor Sfântul Ilie, sărbătorit astăzi, nu are nimic în comun cu tizul său de la București. Conform tradiției, el este urcat la cer într-un car de foc și pedepsește duhurile rele (Ilie sfântul, nu Sărăcilă).
Ardeleanul nostru, care gândește încet și prost (pentru noi), aparține unei alte Românii – a lor. Cea în care portbagajele cu bani ori cutiile de pantofi sunt ceva cotidian, în care beizadelele se plimbă cu bolizi de sute de mii de euro ori sparg averi pe la cazinourile din Monte Carlo și indivizi ce nu au nimic românesc în ei, școliți pe la cine știe ce școli de partid, fac experiențe pe neamul ăsta vitregit de soartă.
Pe de altă parte, în România noastră bătrânii după zeci de ani de muncă se întreabă pe ce să cheltuie ultimii crăițari din portofel: pe medicamente sau pe câteva legume la preț de cocaină de prin piețele din obor.
În viziunea premierului demis, totul se rezumă la cifre contabile: „PSD-ul a făcut rău, noi venim și îndreptăm lucrurile“. Așa că a luat securea și taie în carne vie: a scumpit curentul, a mărit TVA-ul, a crescut impozitele și a sărăcit populația.
Se închid firme pe bandă rulantă (aproape 7 mii de la începutul acestui an); zeci de mii de oameni rămân fără loc de muncă și fără posibilitatea de a trăi (nu decent, doar a trăi); crește numărul celor ce își pierd casele pentru că nu mai pot face față scumpirilor, iar ei (cu Ilie în frunte), se leagă cu lanțurile de scaunele din Palatul Victoria și speră să-și păstreze locurile călduțe până în 2028.
„Am început reforma și trebuie să o continuăm“ preciza sărăcilă al nostru, în rarele momente când dă interviuri și acelea doar la televiziunile de casă. Fără puteri depline la conducerea țării, Ilie de București are totuși posibilitatea să împartă discreționar banii țării și să amaneteze viitorul copiilor și nepoților (vezi programul SAFE).
Sfântul Ilie (cel din calendarul ortodox, nu tizul de la Oradea), celebrat drept făcător de minuni şi aducător de ploi în perioadă de secetă, seamănă cu Bolojan doar la nume. În rest nimic asemănător. Primul este benefic, al doilea – malefic.
Să nu ne mirăm că în atare condiții electoratul se uită cu jind la partidele extremiste și dorește sancționarea acestei alianțe (așa spartă cum e ea) la viitoarele alegeri, anticipate sau la termen.
Între cele două Românii, a lor și a noastră, firul echității a fost rupt demult. „Scapă cine poate“ pare să fie deviza lui Ilie al nostru. Cu siguranță ei și-au deschis portițele de scăpare și nu își fac probleme. Probleme ar trebui să ne facem noi, cei din România „cotizantă“ pentru bunăstarea lor.
Mă rog azi la Ilie Tesviteanul să dea o ploaie care să curețe țara de lepre, oportuniști și oameni fără Dumnezeu: „Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei / Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei” scria Eminescu în „Scrisoarea III”.
Dan AGACHE
