6.2 C
Reșița
luni, 11 noiembrie 24

„Spitalul acesta se va face. Și dacă este ultimul lucru pe care îl fac înainte de a muri”!

La Reșița va fi construit un nou spital județean de urgență, dau asigurări atât primarul Ioan Popa, cât și președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca. Chiar dacă obiectivul nu a fost inclus pe lista proiectelor din domeniul sănătății care vor primi finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Popa și Dunca sunt în continuare convinși că în cele din urmă vor reuși să obțină bani din PNRR pentru ridicarea noului spital județean. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, cei doi au în vedere și alte surse de finanțare, în ultimă instanță chiar și realizarea unui parteneriat public-privat. „Spitalul acesta se va face. Și dacă este ultimul lucru pe care îl fac înainte de a muri”, declară hotărât primarul Ioan Popa.

„Este irelevant că nu suntem în acest moment pe lista PNRR”

„La momentul la care Reșița a făcut un protocol cu Consiliul Județean Caraș-Severin să facem un nou spital județean, Reșița având 12 hectare de teren, iar CJ evident fiind proprietarul spitalului, noi am analizat și opțiunea PNRR și opțiunea POIM, Infrastructură Mare de pe Ministerul Sănătății și parteneriatul public-privat.

Am văzut lista PNRR cu cele 49 de spitale din care se fac 25, noi nefiind pe listă, dar acest lucru este irelevant. Din experiența mea de 6 ani în administrație publică, am fost și sunt în continuare convins că nu vor fi mai mult de 8 spitale pregătite să acceseze banii din PNRR și anul viitor, în aprilie-mai, sunt convins că dacă se merge cu altă listă la Bruxelles, cu alte spitale din alte orașe care au progresat în documentație și sunt mature, se va accepta ca spitalul din Reșița să fie finanțat pe PNRR.

Noi în aprilie-mai primim proiectul la fază de autorizare de construcție și vom scoate la licitație execuția. Dacă prin absurd nu se întâmplă asta, fiind fonduri pe POIM, pe Infrastructură Mare la Ministerul Sănătății, ne calificăm acolo. A treia variantă, dacă nici una din cele două nu se confirmă, mergem pe parteneriat public-privat, care aduce și avantajul că va fi un management privat al spitalului, lucru care îl va face performant”, a explicat pentru Reper 24, primarul Ioan Popa.

 

Cristian Ghinea: „Spre șocul tuturor, nu se întâmplă nimic cu multe din proiectele incluse pe listă”

Foto: Cristian Ghinea

Declarația edilului reșițean a fost confirmată de altfel și de Cristian Ghinea, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, cel care a coordonat elaborarea PNRR-ului. Prezent la finalul săptămânii trecute la Reșița, Ghinea a explicat de ce viitorul spital de la Reșița nu a fost inclus pe lista obiectivelor finanțate prin PNRR, dar și de ce are totuși șanse să obțină această finanțare.

„La momentul la care s-a făcut PNRR nu era demarat proiectul noului spital de la Reșița. Nu aveam ce să băgăm pe listă. Așa cum știu că de atunci până acum s-au făcut pași înainte, pași pe care alte UAT-uri din alte județe nu le-au făcut, dar care sunt acolo, pe listă.

Când am reușit să obținem două miliarde de euro pentru spitale din PNRR, ne-am aflat în situația paradoxală că am convins Comisia Europeană să ne dea acești bani, dar nu e ca și când proiectele cresc în copaci. România nu avea proiecte de spital de două miliarde de euro când am conceput PNRR. Așa că au fost aleși cei care aveau deja un prim pas făcut, un studiu tehnic sau un proiect de prefezabilitate. 

Avem 49 de proiecte care în acel moment aveau un prim pas făcut și Guvernul trebuia să selecteze 25 dintre ele. Așa s-a stabilit împreună cu Comisia Europeană, întâi punem ce avem, după care luăm proiectele cele mai avansate, cei care avansează cel mai mult până la momentul zero, care încă nu a venit. Spre șocul tuturor, nu se întâmplă nimic cu multe din aceste proiecte. Ei acum se ceartă să schimbe lista, dar problema reală este că nu au în momentul acesta 25 de proiecte mature. În contextul acesta, dacă Reșița face pașii necesari, nu este exclus la un moment dat să se zică «hai să îl luăm pe ăsta dacă tot face pași»”, a precizat Cristian Ghinea.

Romeo Dunca: „Noul Spital Județean de Urgență Reșița se va face!”

Foto: Romeo Dunca

 

Președintele CJ Caraș-Severin nu are nici el nicio îndoială că Reșița va avea un nou spital județean de urgență. Și asta pe fonduri obținute prin PNRR. Romeo Dunca este convins, la fel ca și primarul Ioan Popa, că în primăvara anului 2023 proiectul tehnic pentru spital va fi predat și se va obține autorizația de construcție.

„Acest lucru este posibil de vreme ce spitalul e inclus în PUZ și are toate avizele necesare. Odată ce vom avea AC în mână vom porni ușor, la ralanti, să vedem cine vrea să urce în căruța noastră. Asta în timp ce alții, regăsiți pe tot felul de liste, vor înțelege că drumul spre înfăptuire trece prin exact aceiași pași. Pe care noi îi vom fi terminat de mult de făcut. Va fi exact momentul când banii alocați, dar nefolosiți, vor trebui redistribuiți acolo unde documentele sunt gata.

E ca și când ai o cale lungă de făcut și ai pornit la drum încet, dar demult. Conduci un Logan cu motorul mic, dar ai uleiul schimbat, plăcuțele de frână noi și rezervorul plin. Competitorii tăi sunt călare pe mașini puternice, dar ambalând în gol și dând ture de stadion doar pentru a face impresie, au uitat să alimenteze și au rămas cu rezervorul gol. Exact în momentul în care la PECO nu mai e deschis”, descrie, foarte plastic, situația președintele Romeo Dunca.

 

Karina TINCUL

7 COMENTARII

  1. ”… Spre șocul tuturor, nu se întâmplă nimic cu multe din aceste proiecte …”, a precizat Cristian Ghinea.

    Normal! Niciun șoc.
    ”Se întâmplă” depindea de centralismul democratic și de ”cotizație” (de jos în sus) la peceriști.
    La peneliști e altfel sau (pretind că) sunt alții?

    • Tramvaiul ăsta nu e chiar un ”Wuppertal Schwebebahn” (1901) proiectat să nu încurce circulația, poate pentru că nu mai sunt ingineri (nemți) în primărie iar ”praz” crește numai la nivel de sol. Sau de ”subsol”.
      Să traduc sau să ”scornicesc” …?

  2. Un proiect viabil al unui spital pentru sănătatea publică este, nu renovarea uni vechi spital ci construirea unia nou.
    Un spital vechi este construit după niște cerințe elaborate în baza unor studii efectuate în vremurile elaborării unui proiect științific (cu date identificate la acel moment).
    În timp însă (10-20 ani) alte studii scot însă la iveală anumite lacune care erau greu de identificat la momentul în care a fost proiectat un spital.
    Consider că „durata de viață” a unei clădiri spitalicești să nu fie mai mare de 20 de ani de la data proiectării și finalizării acestuia . O „renovare capitală” (RK) să fie făcută la numi 10 ani de la înființare, cu o renovare adaptivă ulterioară la numai 5 ani după RK.. După 20 de ani orice material de construcții se folosește, sau dezinfectați, clădirea tot ajunge să fie infectată cu nosocomiale tot mai rezistente la dezinfectanți.
    Din această prismă consider că un spital megalomanic regional nu își are rostul, ci mai degrabă sunt fiabile (din punct de vedere al sănătății publice) mici unități județene care pot fi demolate și reconstruite din temelii cu costuri mult mai mici.
    Numai întreținerea a unui mega-spital regional timp de 10-20 ani poate implica costuri cu mult mai mari decât demolarea și construirea 2-3 noi spitale locale.
    Ideea poate fi dezvoltată.

    • ”… poate implica costuri cu mult mai mari decât demolarea și construirea 2-3 noi spitale locale. Ideea poate fi dezvoltată. ”

      Este dezvoltată sub lozincă mobilizatoare, binecunoscută … ”din bătrâni”:
      ”Decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost (tovarăși)!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Știrile zilei