Sunt violent și … nu mă tratez

Trăim într-o lume nebună; dar nebună rău de tot. E suficient șă privim pe geam, la televizor, ori să intrăm pe o rețea de socializare. Ce se vinde cel mai bine? Violența. Fizică, verbală, nu contează, violență să fie: accidente, crime, violuri, bătăi între clanuri, atacuri teroriste, războaie, violențe ale poliției … toate la un loc se pot defini printr-un singur cuvânt: violență.

Din păcate, acest cuvânt ne caracterizează pe fiecare dintre noi (mă rog, să nu generalizez, pe mulți dintre noi). Unii reușim să o înfrânăm; alții, nu și îi dau frâu liber să se manifeste. Oricum ar fi, violența ne pândește la fiecare pas. Nu știu dacă o avem în sânge sau o dobândim din fragedă pruncie: o palmă peste fund, o urecheală zdravănă, câteva țipete urmate de inevitabilul „Marș în camera ta“!

Copiii sunt precum un burete: prind tot și sunt afectați, chiar dacă, pe moment, nu lasă să se vadă acest lucru. Spuneam de o urecheală sau o palmă peste fund. Asta în cel mai fericit caz, pentru că sunt părinți (sau mă rog, dacă li se poate spune așa), care de cele mai multe ori recurg la bătăi în toată regula, folosind pe lângă pumni și picioare, câte o coadă de mătură, o rangă de fier, un cablu electric ori chiar un topor. Acestea nu sunt urmate de „treci în camera ta“ sau „o săptămână fără telefon, calculator sau televizor“, mă rog, după posibilități. NU, sunt urmate de o legare cu lanțul, sau câteva zile de „carceră“, în cine știe ce cotlon întunecat al gospodăriei, fără apă, fără mâncare, fără nicio vizită. Pe aceștia îi mai putem numi părinți?

Cred că toate neajunsurile vieții, toate refulările care se revarsă din acești indivizi care sunt foarte potenți atunci când e vorba de bătaie cu cei mici și neajutorați. Sunt dacă vreți, în aceste acțiuni animalice, neîmplinirile noastre materiale și sociale, sunt zecile de probleme care ne depășesc și ne copleșesc de multe ori, sunt traumele din copilărie uneori, dar până la urmă sunt niște fapte reprobabile. Rezolvarea unei astfel de situații nu constă în bătaie, în aplicarea unei corecții fizice. E cel mai ușor și prost în același timp remediu. Copilul este un boț de carne, asemeni lutului, care trebuie modelat, format, cizelat cu grijă și cu răbdare pentru a reuși în viață. Altfel…

Altfel vom avea o generație viitoare mai înverșunată, mai violentă, mai dornică să sară la bătaie pentru orice, cu oricine și mai ales cu cei mai mici și mai slabi fizic decât ei. Iar o astfel de spirală nu va face decât să ne ducă, mai devreme sau mai târziu, spre pieire.

Sursă foto: Totul Despre Mame

Dan AGACHE