Sărbătoarea de Florii este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Denumirea populară a sărbătorii – Florii – are origini păgâne, provenind de la zeiţa romană a florilor, Flora, zeiţa reînvierii naturii, care era sărbătorită la 28 aprilie prin ramuri înverzite simbolizând renaşterea naturii.
În timp, creştinii au suprapus Sărbătoarea Floriilor peste prăznuirea Intrării Domnului în Ierusalim. În vechime, Duminica Floriilor, începutul Săptămânii Patimilor, mai era numită Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi cei care urmau să se boteze mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere să fie admişi la botez, iar acesta le dădea să înveţe Crezul. Se mai numea şi Duminica graţierilor, pentru că, în cinstea ei, împăraţii acordau graţieri.
Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus. Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat.
Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: ”Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului”. Prin aceste cuvinte, oamenii simţeau că însuşi Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea ei. Intrând ca Împărat în Ierusalim, Iisus anticipează biruinţa Sa apropiată asupra morţii, ca şi biruinţa întregii omeniri pe care o purta în Sine.
Floriile marchează şi începutul Săptămânii Patimilor, care se sfârșește odată cu sărbătoarea Învierii Domnului. Deși Duminica Sfânta a Intrării Domnului în Ierusalim este o sărbătoare plină de bucurie și pace sufletească, ea marchează și începutul patimilor lui Iisus Hristos, Săptămâna Sfântă simbolizând durerea și chinurile pe care Mântuitorul le-a îndurat pentru că păcatele oamenilor să fie iertate.
Ramurile de salcie de Florii Salcia de Florii înlocuieşte, de fapt, ramurile de măslin şi finic, care nu se găsesc în România. Pe de altă parte, potrivit unei legende, salcia s-ar fi făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continue drumul. Drept mulţumire, Fecioara Maria a dăruit sfinţenie salciei. În zilele noastre, creştinii adună crenguţe de salcie pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite de preoţi, apoi le aşază la icoane, ca să-i păzească pe toţi cei din casă de boli.
Alţii respectă o altă tradiție de Florii: le prind la uşa de la intrare, să le protejeze locuinţa sau şi îşi încing mijlocul cu ele, fiind convinşi că astfel alungă durerile. Aceste ramuri de salcie, păstrate în casă tot anul, se spune că feresc gospodăria de trăsnete, furtuni și grindină.
În aceste zile înfloresc urzicile, dar fără a fi bune de mâncat, semnificând şi apropierea sfârşitului postului Paştelui. De aceea, sărbătoarea de Florii se mai numeşte şi „Nunta urzicilor”. Aflarea ursitului Fetele care vor să-şi întâlnească sufletul-pereche trebuie să fiarbă busuioc în apă la miezul nopţii şi să se spele pe cap cu ea, apoi să o toarne la rădăcina unui copac înflorit, înainte de răsărit.
Tradiția spune ca este bine ca în ziua de Florii să se aerisească hainele, să se primenească obiectele din casă, iar fetele să-şi scoată zestrea afară în soare, pentru a-şi atrage ursitul. Fetele mari din Banat şi Transilvania pun o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, acestea sunt luate şi folosite ca talismane pentru dragoste şi sănătate.
Cel mai sărbătorit nume de Florii este Florin, iar în cazul femeilor, printre cele mai celebrate nume se află Viorica și Florentina. Iată lista numelor sărbătorite de Florii: Anemona Brânduşa Camelia Codrin Codrina Codruţ Codruţa Crăiţa Crenguţa Crina Crinu Crinuţa Crizantema Dalia Delia Floarea Flora Florenţa Florentin Florentina Florica Florin Florina Garofiţa Gentiana Gherghina Iasmin Iasmina Iris Lăcrimioara Laur Laura Laurenţiu Laurian Lauriana Malina Margareta Micșunica Mugurel Narcis Narcisa Panseluţa Romaniţa Roza Rozalia Trandafira Violeta Viorel Viorela Viorica Zambila Zambilica. Tuturor un sincer La mulți ani!
Dan AGACHE
