Am ajuns la mijlocul Săptămânii Mari, una dintre cele mai importante perioade din calendarul creștin-ortodox. Credincioșii au intrat pe 10 aprilie, în ultima săptămână din Postului Paştelui, numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare. Tradiția spune că fiecare zi din Săptămâna Mare are o semnificație aparte care are legătură cu Învierea Domnului Iisus Hristos.
„Miercuri se vorbeşte în cântările deniei de o femeie păcătoasă care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de a fi prins şi supus caznelor, ca simbol al căinţei omului păcătos. A anticipat punerea în mormânt a lui Hristos şi îmbălsămarea Lui cu miresme, aducând „mir de mult preţ”.
Joia Patimilor este închinată amintirii evenimentelor deosebite din viaţa Mântuitorului, petrecute în momentele tulburi de atunci: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care s-a instituit Sfânta Euharistie, rugăciunea din grădina Ghetsimani, numită şi „rugăciunea arhierească” şi începutul patimilor, ca urmare a actului trădării şi vinderii de către Iuda Iscarioteanul“, scrie preotul Petru Berbentia în săptămânalul Libertatea.
În Săptămâna Mare se ține post negru, nu se mănâncă nimic, până spre seară.
Dan AGACHE
