Venirea primăverii deschide sezonul urzicilor și a dragaveilor; nici loboda nu e dată deoparte, fiind la mare căutare prin piețe din dorința de a găti și mânca aceste verdețuri de sezon. Prețurile nu sunt tocmai mici, dar nici nu putem spune că sunt exagerate. Până la urmă, nu ai nevoie decât de 2-3 grămezi de urzici pentru o mâncare sau tot atâtea legături de lobodă pentru o ciorbică de sezon.
Atâta doar că tot la capitolul „trufandale“ intră în această perioadă și fructele; nu toate, ci doar acelea roșii și zemoase ce ne amintesc de copilărie și primele „furturi“ de prin grădinile vecinilor: cireșele.
Prețul acestora a crescut vertiginos pe piețele din România. Chiar dacă au început să apară deja pe tarabe, costul lor este atât de ridicat încât mulți nu își vor permite niciodată să le cumpere. Deși sunt fructe disponibile în mod obișnuit, în afara sezonului devin extrem de scumpe.
Deși doar câțiva își permit un astfel de lux, comercianții continuă să aducă cireșe din străinătate și să mențină prețurile neschimbate, chiar cu riscul de a rămâne cu marfă în stoc. Vânzătorii susțin că distanța de peste 13.000 de kilometri pe care o parcurg cireșele din Chile până la tarabele lor este motivul prețului ridicat.
În prezent, cireșele sunt vândute în întreaga țară cu cel puțin 250 de lei. Competiția este redusă, deoarece tarifele sunt uniforme și niciun vânzător nu este dispus să negocieze măcar puțin.
Pe vremea când eram copil, cireșele le cumpăram din piață cu un leu chita (legătura), iar mai apoi, când se înmulțeau vânzătorii, pe măsură ce erau coapte tot mai multe cireșe, le cumpăram cu „litra“, cana aceea de tablă galvanizată ce nu avea deloc un litru. Cele mai bune erau însă, cele furate direct de prin cireșii vecinilor. Nu erau atât de bune nici cele din ograda proprie, ca acelea furate.
Prețul exorbitant al cireșelor se păstrează, an de an, prin piețe și puțini sunt cei ce se încumetă să cumpere 100 sau două de grame, și acelea de poftă ori pentru cei mici. Așa că revin la titlul editorialului și vă spun sincer: prețul unei case la țară se negociază în funcție existența sau nu a unui cireș în curte ori grădină. Și cu cât sunt mai mulți, cu atât prețul imobilului e mai mare.
Nu știu dacă am bani suficienți să-mi cumpăr o „litră“ de cireșe, ori o casă cu respectivul pom în curte, așa că am să dau o tură prin piață și am să-mi „spăl“ ochii cu fructele copilăriei și cu gândul la ele, am să iau și 2-3 legături de urzici.
Dan AGACHE
Venirea primăverii deschide sezonul urzicilor și a dragaveilor; nici loboda nu e dată deoparte …
–
Ați omis ciorba de ștevie, recomandată digital, cu card bancar:
(…kaufland.ro/retete/cauta-o-reteta/reteta.ciorba-stevie.r_id=Recipe_24422460.html