Ziua Culturii Naționale, cuprinsă în calendarul evenimentelor culturale chiar într-o zi de 15 ianuarie, odată cu nașterea poetului național Mihai Eminescu, a fost celebrată în avans la Reșița, pe data de 13 ianuarie, la Muzeul Banatului Montan, acolo unde sala ar fi avut nevoie de scaune suplimentare, grație numeroșilor participanți la această manifestare culturală, pe care aș putea-o cataloga drept o lecție profundă de „eminescologie“. Și măcar odată-n an e bine s-o primim cu sufletul larg deschis, măcar cei care n-am uitat să apreciem istoria și cultura acestui neam.
Pe scena sălii Muzeului, pregătită special pentru această ocazie de managerul Livia Magina, au urcat oameni de cultură, artiști și critici literari, profesori universitari de ținută care au împărtășit o fărâmă din cunoașterea fenomenului eminescian pentru publicul reșițean prezent, mai mult sau mai puțin avizat.
Ne-am bucurat să vedem în rândul asistenței un considerabil număr de liceeni, care nu au ocolit această manifestare culturală, fie aduși cu „arcanul“ de profesorii lor de literatură de la clasă ori alții care-au decis să vină din proprie inițiativă, ceea ce e cu adevărat lăudabil.
În deschiderea evenimentului, un moment artistic a fost susținut de Cezara Crețu, actriță a Teatrului de Vest din Reșița dar și cantautoare care a interpretat două partituri muzicale pe versurile poetului omagiat, dar și o creție a poetului Marin Sorescu, intitulată „Actorii“, semn că Ziua Culturii Naționale nu trebuie să marcheze doar universal poetic eminescian.
Despre Eminescu poetul și omul, (in)actualitatea operei sale în contextul zilelor noastre a susținut un discurs fabulous (și de această data) eminescologul Gheorghe Jurma, cel care a pornit de la dilema semnificației zilei de 15 ianuarie: este Ziua Culturii Naționale și Ziua Eminescu sau excede aceasta momentul nașterii Luceafărului poeziei românești?
A urmat un alt moment artistic la pian, susținut de elevul Matei Ivanov, de la Școala de Arte și Meserii Ion Românudin Reșița iar „Sub Zodia Culturii“ dr. Grațiela Benga Țuțuianu de la Institutul de Studii Banatice Titu Maiorescu din Timișoare a conferențiat lucrarea Lumea ca imagine, luma ca reflectare, prin care a expus câteva considerații despre literatura (trans)națională, în vreme ce dr. Valy Ceia de la Universitatea de Vest Timișoara, a expus pe tema universalității eminesciene sub titlul „Numai poetul și lumea gândirii“.
Până la finele evenimentului dedicat Zilei Culturii Naționale, în centrul atenției am mai putut remarca discursul dr. Ada D. Cruceanu Chisăliță, plecând de la ideea generică eminesciană „La steaua care-a răsărit…“ iar la final elevii Colegiului Mircea Eliade din Reșița au susținut un moment artistic pregătit de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.
Amfitrion al întâlnirii a fost în cadrul acțiunii culturale desfășurate la Muzeul Banatului Montan a fost Anca Bica Bălălău, teatrolog și jurnalist.
În foaierul Muzeului a avut loc și o expoziție de carte și, îmi permit să spun, nu doar de carte dedicată poetului nepereche Mihai Eminescu, marele cărturar și stindard al literaturii române.
Sergiu TABAN
